" /> Adrian Țuțuianu, un senator cu credibilitate, lămurește modificările la Legile Justiției | Oficial Media
Published On: joi, dec. 14th, 2017

Adrian Țuțuianu, un senator cu credibilitate, lămurește modificările la Legile Justiției

Adrian Țuțuianu, un senator cu credibilitate câștigată prin atitudine și acțiuni onorabile, atât în Parlament cât și în Guvern, lămurește în conferința de presă de la sediul PSD Dâmbovița, efectul modificărilor la Legile Justiției.

Adrian Țuțuianu, un senator cu credibilitate

Adrian Țuțuianu, un senator cu credibilitate

”În primul rând, legat de răspunderea magistraților, am stabilit prin ceea ce s-a adoptat în Parlament săptămâna trecută, în Camera Deputaților, că statul se îndreaptă cu acțiuni în regres după ce a achitat prejudiciul împotriva celui care a comis o eroare judiciară cu rea credință sau gravă neglijență. Trebuie reținut aici ce se întâmplă în piață: reclamă faptul că în felul acesta am atentat la independența judecătorilor. Vreau să știți că această răspundere este subliniată și cerută și de magistrați și în al doilea rând nu se pune nici o presiune asupra legislațiilor pentru că reaua credință sau grava neglijență va fi considerată de o instanță de judecată. Nici un magistrat care a acționat legal nu va fi sancționat. După cum trebuie să fie clar tuturor că nu există nici o categorie socio-profesională în această țară care nu răspunde dacă a încălcat o dispoziție legală.

D.N.A. nu poate fi imparțială în anchetarea procurorilor D.N.A.

A doua chestiune, înființarea unei secții de investigare a unei infracțiuni din justiție. Această secție va funcționa in cadrul Parchetului General. Ea va efectua urmărirea penală pentru infracțiunile de corupție și infracțiunile contra justiției săvârșite de procurori și judecători. Ce se susține de către diverși în piața publică? In primul rând se susține că în felul acesta se diminuează atribuțiile D.N.A. și că această secție ar fi o determinare politică, ceea ce este complet neadevărat. În primul rând este evident că D.N.A. nu poate fi imparțială în anchetarea procurorilor D.N.A.

Nu prea ați auzit de o asemenea situație cu excepția celor care au ieșit într-un fel sau altul din sistem. În al doilea rând D.N.A.-ul nu mai poate face presiuni cu dosare penale împotriva judecătorilor care resping în instanță cauzele și în al treilea rând a făcut o secție formată din 8 procurori si 12 angajați de specialitate unde toți sunt numiți de către C.S.M. Nu văd, cred că e limpede pentru toată lumea, unde este vreun amestec al politicului. Procurorul general, de exemplu, e numit de către Președintele României. Acolo există amestec al politicului. Aici la această secție nu există nici un fel de determinare politică.

Procurorii din Franța sunt în subordinea Ministrului Justiției

O a treia chestiune comentată pe toate site-urile este aceea că s-a eliminat cuvântul ”independență” din articolul care definește activitatea procurorului. Ceea ce s-a făcut este o armonizare a textului de lege cu prevederile constituționale și textul spune așa: că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic sub autoritatea ministrului justiției. Este preluat ad-literam textul constituțional.

Spre deosebire de judecători, procurorii acționează în calitate de reprezentanți ai ministerului public, subordonați întâi procurorului general, apoi ministrului justiției nefiind necesară o condiție de independență absolută în raport cu puterea executivă. Iar comisia de la Veneția ne spune că Parchetul trebuie să fie responsabil în fața publicului iar mijlocul tradițional este controlul exercitat de executiv care oferă legitimitate democratică indirectă. Deci dacă ei spun așa înseamnă că decizia dată de noi este corectă. Pentru cei care ați urmărit zilele acestea presa cred că ați observat că în Franța a fost adoptată o lege care nu lasă nici un loc de interpretare, procurorii din Franța sunt în subordinea Ministrului Justiției. La noi textul este mult mai soft decât cel adoptat in legislația franceză.

Este de neacceptat ca un Procuror General al României să iasă și să facă comentarii absolut impardonabile la adresa puterii legiuitoare

Urmărește conferința aici!

Un amendament care iarăși a generat numeroase discuții este faptul că am trecut interdicția atacării altor instituții ale statului de către magistrați. Textul sună așa: judecătorii și procurorii sunt obligați să se abțină de la manifestarea într-o exprimare defăimătoare sub orice mod la adresa celorlalte puteri ale statului, legislativă și executivă. Așa cum de exemplu politicieni sunt mereu obiect de analiză în cadrul inspecției judiciare pentru declarațiile pe care le dau, cred că și inversul trebuie să fie în egală măsură valabil. Este de neacceptat ca un Procuror General al României să iasă și să facă comentarii absolut impardonabile la adresa puterii legiuitoare. Cunoașteți aceste comentarii, infractori de rang înalt care și-au pus în cap să modifice legislația justiției și teza potrivit căreia nu în Parlament ar trebui rezolvate aceste probleme. Mă întreb cam unde și cum ar dori domnul procuror general să rezolvăm problemele care țin de legiferarea sistemului.

Hotărârile C.S.A.T. sunt acte administrative cu caracter normativ

Un alt amendament care sigur că a supărat pe foarte mulți, magistrații nu pot fi lucrători operativi, informatori sau colaboratori ai Serviciilor Secrete. Este o normă expresă care a fost propusă de Uniunea Națională a Judecătorilor. Aceste informații vor fi verificate de C.S.A.T. și Comisiile Parlamentare de control ale S.R.I. și S.I.E. Un magistrat care acceptă calitatea de informator sau colaborator al unui serviciu informații a încălcat legea. Nu comisia îl scoate afară din sistem -comisia de control parlamentar-, îl scoate propria atitudine legată de încălcarea legii.

Un alt amendament, actele C.S.A.T. privind justiția nu mai pot fi secretizate. La baza protocoalelor de colaborare sau notele de abuzurile săvârșite de justiție în acești ani au la bază protocoale de colaborare probate prin hotărârea C.S.A.T. Eu v-am spus și altă dată, vă spun și astăzi, hotărârile C.S.A.T. sunt acte administrative cu caracter normativ, ele nu sunt legi. Este normal ca cei care sunt destinatarii aplicării actului normativ respectiv să fie în cunoștință de cauză cu privire la conținutul lui. De aceea norma juridică trebuie să fie transparentă, să fie cunoscută de toți.

Să dăm credit Consiliului Suprem al Magistraturii

De asemenea un amendament care a născut foarte multe controverse, Președintele nu va mai putea refuza nici măcar o dată și motivat numirile propuse de C.S.M. în funcțiile de președinte și vicepreședinte la Înalta Curte de Casație și Justiție. Păi dacă tot vorbim de politic, cine e politic, C.S.M sau Președintele? Noi am dat credit structurii care se ocupă în mod constant și potrivit legii de carierele judecătorilor și procurorilor respectiv consiliul superior al magistraturii. Un amendament de asemenea îndelung comentat… Președintele nu mai poate refuza numirile judecătorilor în funcțiile de procurori și ale procurorilor în funcții de judecători -argumentele sunt aceleași. Să dăm credit organismului cu rol de reglementare a justiției și Consiliului Superior al Magistraturii.

O discuție susținută am avut și pe numirile și detașările procurorilor la parchetele superioare, vorbim aici de D.N.A. și D.I.I.C.O.T. care nu mai sunt la discreția șefului de Parchet. Modificările vizează obligativitatea unui concurs, nu înțeleg cine și ce are cu concursul și, în al doilea rând, cu vechimea de minim 8 ani de zile ceea ce asigură o experiență la nivel de tribunal pentru a accede la asemenea structuri care sunt specializate în combaterea corupției și a criminalității organizate. Este incorect ce se întâmplă azi când șeful de la D.I.I.C.O.T sau D.N.A. iau un procuror de judecătorie de la Potloagele și îl promovează direct în structura centrală a instituției fără să aibă pregătirea juridică necesară și experiența de viață care este obligatorie într-o asemenea poziție.

C.S.M are capacitatea să discearnă

A fost adoptat un amendament care a fost și acesta comentat, magistrații nu vor mai fi suspendați din funcție automat atunci când este trimis în judecată, decizia în acest sens fiind luată de către C.S.M. Este vorba aici pe deoparte de prezumția de nevinovăție care e prevăzută ca directivă europeană 243/2016, și în același timp trebuie apreciată în concret situația fiecărui judecător și procuror. Și vă dau un exemplu, dacă un judecător este astăzi implicat într-un accident de circulație soldat cu o vătămare ușoară, pentru că s-a făcut dosar penal este automat suspendat din funcție. Cred că C.S.M are capacitatea să discearnă între situațiile în care necesită o suspendare și cele care nu necesită o asemenea măsură. Evident că dacă magistratul este acuzat de fapte de corupție suspendarea se va produce imediat. Dar în cazul pe care vi l-am dat eu cred că C.S.M va avea înțelepciunea să vadă dacă are sau nu legătură cu atribuțiile de serviciu, de serviciu al magistratului respectiv și în ce măsură ar putea să influențeze deciziile magistraților care se vor pronunța în respectiva cauză.

Citește și:

Monica Ilie: ”Omul politic Adrian Țuțuianu a oferit dincolo de vorbe, fapte!”

Adrian Țuțuianu: ”Plec cu fruntea sus și cu sentimentul muncii îndeplinite!”

CTP: Demisia lui Adrian Țuțuianu arată ca la Ministerul Apărării chiar sunt probleme

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •   
  •   
  •  
comments

Leave a comment

You must be Logged in to post comment.

OFICIAL MEDIA

Cursuri formare profesionala, calificare, perfectionare

OFICIAL MEDIA

Totul despre lume, totul despre tine – cine esti, ce vrei, ce faci!

ROMANIA CULTURAL

OFICIAL MEDIA

Info Targoviste Complex

Pentru un corp sanatos