Calendarul zilei de 10 aprilie. În anul 2002 a murit procurorul Cristian Panait

• 879: Ludovic al III-lea devine rege al Franciei de Apus.
• 1741: Războiul de Succesiune Austriacă: Prusia învinge Austria în Bătălia de la Mollwitz.
• 1809: Războaiele Napoleoniene: A început Războiul celei de-a Cincea Coaliții, Austria invadează Bavaria.
• 1815: Are loc erupția vulcanului Tambora, din insula Sumbawa (Indonezia), una din cele mai puternice din istorie.
• 1849: Au loc primele tratative dintre conducătorii Revoluției pașoptiste, în frunte cu Avram Iancu, și reprezentanții revoluționarilor maghiari.
• 1864: Arhiducele Maximilian de Habsburg este proclamat împărat al Mexicului în timpul intervenției Franței în Mexic.
• 1877: În cadrul Războiului de Independență, România întrerupe relațiile diplomatice cu Turcia.
• 1884: Apare la Iași „Revista socială” (până în august 1887, cu întreruperi), prima publicație teoretică socialistă din România.
• 1912: Vasul Titanic a plecat în primul și singurul voiaj dintre Southampton, Anglia și New York, SUA.
• 1913: Este dată în folosința prima linie ferată electrificată de pe teritoriul actual al României: calea ferată Arad-Ghioroc-Pâncota, cu linia secundară Ghioroc-Radna.
• 1922: A început Conferința economică internațională de la Geneva, care a avut ca obiectiv examinarea modalităților de refacere economică a Europei centrale și răsăritene. Au participat 30 de state.
• 1932: S-a constituit Partidul Național Agrar, condus de Octavian Goga, prin retragerea din Partidul Poporului.
• 1937: Principele Nicolae, fiul regelui Ferdinand și al reginei Maria, a fost decăzut din rangul de membru al familiei regale, printr-un decret regal, ca urmare a căsătoriei morganatice cu Ioana Dumitrescu-Doleti. El s-a exilat în același an, sub numele de Nicolae Brana.
• 1944: A fost produsă pentru prima dată chinina sintetică, de către dr. Robert Burns Woodward și dr. William von Eggers Doering.
• 1944: Al doilea război mondial: Eliberarea Odessei .
• 1948: Are loc premiera dramei istorice „Michelangelo“, de Al. Kirițescu.
• 1958: Se desființează Uniunea Femeilor Democrate din România, în locul ei constituindu-se Consiliul Național al Femeilor, cu misiunea de a conduce mișcarea de femei, fără contururi organizatorice riguroase.
• 1959: Akihito, viitorul împărat al Japoniei se căsătorește cu Michiko.
• 1970: Paul McCartney anunță că părăsește trupa The Beatles din motive personale și profesionale.
• 1972: A fost semnată Convenția privind interzicerea perfecționării producției și stocării armelor bacteriologice (biologice) și a toxinelor și distrugerea lor. Convenția a intrat în vigoare la 26 martie 1975.
• 1979: A fost creată Agenția Panafricană de Informații, PANA. A devenit funcțională la 25 mai 1983.
• 1988: Mihail Gorbaciov propune limitarea armelor nucleare tactice și oferă garanții potrivit cărora Uniunea Sovietică își va distruge tot arsenalul chimic
• 1990: Guvernul României adoptă hotărârea privind înființarea Fundației România, pentru dezvoltarea relațiilor cu alte state și promovarea legăturilor cu țara ale persoanelor originare din România.
• 1993: Realizarea primei transmisii, printr-un radio-amator, a echipajului unei navete americane cu cel al altei navete spațiale. Un astronaut american al stației Discovery a schimbat câteva cuvinte cu un cosmonaut aflat la bordul stației orbitale ruse Mir.
• 1998: Semnarea acordului istoric privind Irlanda de Nord. La ora 16,36 GMT, la Belfast, după 32 de ore de negocieri neîntrerupte sub președinția ex-senatorului american George Mitchell, guvernele Regatului Unit și Irlandei și partidele politice din Irlanda de Nord au încheiat un acord privind noua administrație a provinciei, menit să pună capăt celor aproape trei decenii de conflicte, soldate cu peste 3.200 de morți. Acordul, salutat unanim de marile puteri mondiale, deschide calea celei mai mari schimbări în statutul politic al insulei după împărțirea sa, în 1921.
• 2010: Accidentul aviatic de la Smolensk din 2010: Președintele Poloniei, soția acestuia, guvernatorul Băncii Naționale Poloneze, oficiali și oameni de marcă polonezi au decedat în urma unui accident aviatic produs în apropiere de aeroportul din Smolensk, Rusia.

• în urma unui accident aviatic produs în apropiere de aeroportul din Smolensk, Rusia.

Nașteri

• 1583: Hugo Grotius, filosof și scriitor olandez (d. 1645)
• 1755: Samuel Hahnemann, medic german (d. 1843)
• 1762: Giovanni Aldini, fizician italian (d. 1834)
• 1783: Hortense de Beauharnais, regină consort a Olandei (d. 1837)
• 1847: Joseph Pulitzer, jurnalist american (d. 1911)
• 1877: Alfred Kubin, scriitor austriac (d. 1959)
• 1912: Ilie Cleopa, arhimandrit și duhovnic la Mănăstirea Sihăstria (d. 1998)
• 1912: Anton Breitenhofer, scriitor german (d. 1989)
• 1913: Stefan Heym, romancier german (d. 2001)
• 1914: Maria Banuș, poetă și eseistă română (d. 1999)
• 1922: Florin Comișel, compozitor, dirijor, folclorist român (d. 1985)
• 1927: Marshall W. Nirenberg, biochimist american, laureat al Premiului Nobel
• 1928: Carol Kovacs, operator de film documentar român, de naționalitate maghiară
• 1930: Modest Iftinchi, violonist și pedagog român (d. 2003)
• 1932: Omar Sharif, actor egiptean (d. 2015)
• 1936: Horia Gane, poet și prozator român
• 1937: Bella Ahmadulina, poetă rusă (d. 2010)
• 1939: Doina Levința, scenografă, pictoriță de costume și creatoare de modă română
• 1951: Mircea Scarlat, critic literar român (d. 1987)
• 1952: Steven Seagal, actor american de acțiune, producător, scriitor, artist marțial și chitarist.
• 1956: Ene Dinga, politician român
• 1970: Leonard Doroftei, boxer profesionist român
• 1973: Roberto Carlos, fotbalist brazilian

Decese

• 1533: Frederic I al Danemarcei (n. 1471)
• 1585: Papa Grigore al XIII-lea (n. 1502)
• 1599: Gabrielle d’Estrée, metresa regelui Henric al IV-lea al Franței (n. 1571)
• 1640: Agostino Agazzari, compozitor italian (n. 1578)
• 1807: Anna Amalia de Brunswick-Wolfenbüttel (n. 1739)
• 1813: Joseph Louis Lagrange, matematician și astronom italian (n. 1736)
• 1882: Dante Gabriel Rossetti, poet, pictor englez (n. 1828)
• 1904: Regina Isabella a II–a a Spaniei (n. 1830)
• 1919: Emiliano Zapata, revoluționar mexican (n. 1879)
• 1954: Auguste Marie Lumiére, inventator francez (n. 1862)
• 1955: Oskar Lindberg, compozitor suedez (n. 1887)
• 1962: Michael Curtiz (Mihaly Kertész), regizor american de origine maghiară (n. 1888)
• 1975: Walker Evans, fotograf american (n. 1903)
• 1982: Victor Preda, biolog român, membru al Academiei Române (n. 1912)
• 1987: Ignat Andrei, informații se cripteaza Pentagon (n.1995)
• 1995: Annie Fiescher, pianistă maghiară (n. 1914)
• 2002: Cristian Panait, procuror român (suicid) (n. 1973)
• 2010: Lech Kaczyński, președintele Poloniei între anii 2005 – 2010 (n. 1949)
• 2013: Robert G. Edwards, fiziolog britanic, laureat Nobel (n. 1925)

Cristian Panait (n. 29 martie 1973, Târgoviște – d. 10 aprilie 2002, București) a fost un procuror român a cărui sinucidere, la vârsta de 29 de ani, a fost intens mediatizată, din cauza suspiciunilor referitoare la presiunile la care ar fi fost supus.^[1] Imediat după moartea lui Cristian Panait, s-a bănuit că sinuciderea a fost cauzată de faptul că șefii săi, Ilie Picioruș și Ovidius Păun, au infirmat soluția pe care a dat-o în dosarul care îl viza pe procurorul Alexandru Lele, care fusese suspendat din funcție după ce a dispus reținerea lui Adrian Tărău, fiul prefectului de Bihor numit de PSD.^[1]

Sinuciderea sa a avut loc de la ultimul etaj al blocului situat în București, str. Logofat Luca Stroici nr. 35.^[2]

Ministerul Public a precizat că sinuciderea lui Panait, prin defenestrare de la etajul doi al unui imobil, a fost cauzată de un „complex de factori psihostresori”.^[3] Ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung a redat rezultatul investigațiilor jurnalistei Ela Simona Fica, potrivit căreia înaintea sinuciderii lui Panait a existat o divergență între acesta și fostul procuror Victor Ponta, care devenise de curând șef al corpului de control în cabinetul Năstase.^[4] Ponta ar fi fost interesat ca Panait, la vremea aceea doctorand al Rodicăi Stănoiu, ministrul justiției din cabinetul Năstase, să-l găsească vinovat pe Alexandru Lele.^[5]

Procurorul orădean Alexandru Lele dispusese arestarea lui Adrian Tărău, fiul prefectului de Bihor și important sponsor al PSD la alegerile din 2000. Premierul de atunci al României, Adrian Năstase, care la acea vreme îl avea doctorand pe Ponta,^[6] era de asemenea interesat de rezultatul anchetei lui Panait.^[7]

Tărău a fost eliberat și a fugit în SUA. Procurorul Lele acuză public: “Năstase a intrat cu bocancii în anchetele penale”. Un fost partener de afaceri de-al lui Tărău îl denunță, din închisoare, pe anchetatorul Lele. Suspectat de corupție, Lele intră în investigarea Biroului de Anchete Speciale din cadrul Parchetului General. La Oradea este trimis tânărul procuror Cristian Panait, pentru a-l investiga pe Lele.

Percheziția la domiciliul din Oradea al procurorului Alexandru Lele eșuează. Eșuarea percheziției este preluată de mass-media, povestea capătă conotații politice.

Cristian Panait se prezintă la sediul Parchetului General pe 1 aprilie 2002 și dispune scoaterea de sub urmărire penală a procurorului Alexandru Lele.^[8] Ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a lui Lele avea să fie infirmată în aceeași zi de șefii procurorului Panait. Cristian Panait a decedat nouă zile mai târziu ca urmare a unei sinucideri controversate.

wikipedia.org

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media