Calendarul zilei de 18 aprilie. În 1506 începe construcția bazilicii Sfântul Petru din Roma care va dura 120 de ani

Calendarul zilei de 18 aprilie. Evenimente

• 1506: Începe construcția bazilicii Sfântul Petru din Roma sub domnia lui Iulius al II-lea.
• 1848: Are loc adunarea politică a românilor ardeleni de la Blaj.
• 1878: La București, a fost încheiată o Convenție comercială româno-elenă.
• 1897: A fost încheiată o Convenție comercială între România și Olanda.
• 1906: Un cutremur cu o magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter distruge mare parte din orașul San Francisco, California.
• 1909: Ioana d’Arc este beatificată la Roma.
• 1912: Vasul RMS Carpathia ajunge la New York cu 706 supraviețuitori ai dezastrului Titanic.
• 1922: România a semnat, alături de alte state, o notă adresată Germaniei, prin care protesta împotriva semnării Tratatului de la Rapallo, din 16 aprilie 1922, care încălca prevederile Tratatului de la Versailles.
• 1931: Formarea guvernului condus de Nicolae Iorga.
• 1941: Al Doilea Război Mondial: Aviația SUA bombardează Tokio, Yokohama și Nagoya.
• 1941: Franța părăsește Societatea Națiunilor.
• 1945: A fost fondată echipa de fotbal UTA.
• 1946: Liga Națiunilor se dizolvă fiind înlocuită de ONU.
• 1947: Guvernul britanic hotărăște reluarea relațiilor comerciale cu România, după cel de-al Doilea Război Mondial.
• 1949: Irlanda părăsește Commonwealth–ul și devine o republică independentă.
• 1951: A fost înființată Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, primul pas către viitoarea Uniune Europeană.
• 1966: Mao Zedung lansează conceptul de Marea Revoluție Culturală Proletară. China intră într–o fază de haos și teroare.
• 1980: Rebublica Zimbabwe își proclamă independența.
• 1982: A fost hotarâtă, prin decret guvernamental, schimbarea denumirii capitalei Republicii Zimbabwe din Salisbury în Harare.
• 1994: A fost adoptat Legea impozitului pe venitul agricol.
• 1996: Miniștrii Apărării ai României și Ucrainei, Gheorghe Tinca și Valeri Șmarov, au semnat un Protocol privind dezvoltarea colaborării între Ministerul Apărării din România și cel din Ucraina.
• 1996: Senatul României a ratificat Convenția europeană pentru reprimarea terorismului, prin care era reglementată procedura extrădării persoanelor care sunt căutate pentru acte de terorism.
• 2001: Camera Deputaților din România a adoptat textul legii privind accesul liber la informațiile de interes public.
• 2002: Fostul rege al Afganistanului, Mohammad Zaher Shah, s-a întors la Kabul, după 29 de ani de exil la Roma.
• 2007: Google a lansat un instrument pentru protecția drepturilor de autor, denumit Claim your content.

Nașteri

• 1480: Lucrezia Borgia, fiica papei Alexandru al VI-lea (d. 1519)
• 1590: Ahmed I, sultan al Imperiului Otoman (d. 1617)
• 1838: Paul Emile Lecoq de Boisbaudran, chimist francez
• 1882: Leopold Stokowski^⁠(en), dirijor american
• 1846: Nicolae Densușianu, istoric român (d. 1911)
• 1898: Juan Iliesco, șahist argentinian (d. 1968)
• 1917: Frederica de Hanovra, soția regelui Paul I al Greciei (d. 1981)
• 1921: Jean Richard, actor francez (d. 2001)
• 1927: Samuel Phillips Huntington, politolog american (d. 2008)
• 1929: Ion Voinescu, fotbalist român
• 1946: Cristian Mandeal, dirijor și pianist român
• 1952: Eugen Cristea, actor român de teatru și film
• 1970: George Băeșu, politician român

Decese

• 1161: Theobald de Bec, arhiepiscop de Canterbury
• 1690: Ducele Carol al V-lea de Lorena (n. 1643)
• 1802: Erasmus Darwin, doctor și botanist englez (n. 1731)
• 1873: Justus von Liebig, chimist german (n. 1803)
• 1898: Gustave Moreau, pictor simbolist francez (n. 1826)
• 1935: Panait Istrati, scriitor român (n. 1884)
• 1936: Ottorino Respighi, compozitor italian (n. 1879)
• 1940: Lajos Ady, scriitor, istoric literar, pedagog maghiar (n. 1877)
• 1945: Wilhelm de Wied, Prinț al Albaniei (n. 1876)
• 1945: John Ambrose Fleming, fizician englez (n. 1849)
• 1947: Jozef Tiso, om politic slovac (n. 1887)
• 1955: Albert Einstein, fizician germano-american, laureat al Premiului Nobel (n. 1879)
• 1974: Marcel Pagnol, dramaturg și regizor (n. 1895)
• 2001: Eugen Crăciun, pictor și grafician român (n. 1922)
• 2003: Emil Loteanu (n. 1936), regizorul filmului Șatra

Sărbători

• Ziua mondială a radioamatorismului
• Ziua internațională pentru conservarea monumentelor
• Zimbabwe: Sărbătoare națională. Proclamarea independenței (1980)

Bazilica Sfântul Petru (în italiană Basilica di San Pietro) din Roma se găsește în Cetatea Vaticanului, înăuntrul statului pontifical, în monumentala Piazza San Pietro. Edificiul, lung de 186 metri, înălțimea cupolei de 119 metri, și cu o suprafață totală de peste 15.000 m², este cea mai mare biserică din lume. Bazilica Sfântul Petru este una din cele patru bazilici patriarhale din Roma, alături de Bazilica San Giovanni in Laterano, Bazilica Santa Maria Maggiore și Bazilica Sfântul Paul din afara zidurilor.

Citește și: Michelangelo Buonarroti, sculptor, pictor, arhitect și poet italian

După răstignirea lui Isus, care ar fi avut loc prin anul 33 al erei noastre, discipolul său Petru a devenit conducătorul și unul dintre principalii organizatori ai Bisericii creștine. După ce a predicat aproximativ 30 de ani prin zona Palestinei, a plecat la Roma, în anul 64. Acolo, Petru a fost martorul și victima persecuțiilor împăratului Nero. Conform tradiției creștine, el ar fi fost răstignit în circul împăratului și conform lui Origene ar fi cerut ca o ultimă dorință să fie răstignit cu capul în jos, nefiind demn de o moarte asemănătoare cu a lui Isus.

Conform tradiției, Petru ar fi fost îngropat într-un cimitir din apropierea circului, mormântul său fiind marcat de o stâncă roșie. Primii creștini au construit aici un mic altar unde veneau să se roage. Timp de aproape trei secole, mormântul sfântului a atras numeroși pelerini veniți din întreg Imperiul Roman și nu numai.

După Edictul de la Milano din anul 313, care a pus capăt persecuțiilor creștinilor din imperiu, împăratul Constantin cel Mare a ordonat construirea unei biserici pe locul altarului. Construcția a avut loc între anii 318-329, fiind una dintre cele mai vechi biserici din lume. Edificiul era de formă bazilicală în plan de cruce latină cu un naos lung și două abside. Lungimea sa era una impresionantă pentru acele vremuri, aproximativ 110 metri. Se spune că la construcția sa au fost aduse coloane și materiale de pe Muntele Templului din Ierusalim. Lăcașul avea absida orientată către apus, intrarea făcându-se pe partea dinspre oraș (ca și în prezent). Bazilica avea mai multe altare, în mijlocul său aflându-se altarul principal sub care se afla mormântul Sfântului Petru.

De-a lungul timpului edificiul a căpătat o mare importanță datorită pelerinajelor la mormântul sfântului, dar și datorită faptului că aceasta era biserica principală a papilor, succesorii lui Petru în conducerea Bisericii. Ceremoniile ce aveau loc aici erau impresionante, mai ales funerariile unui papă și investirea unuia nou. În ziua de Crăciun a anului 800, Carol cel Mare, regele francilor, a fost încoronat aici ca împărat al Sfântului Imperiu Roman de către Papa Leon al III-lea (795-816), punând bazele unei tradiții ce avea să dureze o mie de ani. În anul 846 Bazilica Sfântul Petru a fost jefuită și incendiată împreună cu Bazilica Sfântul Paul, în urma unei incursiuni arabe asupra Romei. Papa Leon al IV-lea (847-855) a fost nevoit să restaureze lăcașul și să construiască un zid protector.

În secolul al XV-lea, bazilica era în ruină din cauza incendiilor accidentale și a cutremurelor, fiind neglijată de papalitatea ce își mutase pentru o scurtă perioadă de timp sediul la Avignon. După reinstalarea lor înapoi la Roma, Papa Nicolae al V-lea (1447-1455) a fost primul papă care s-a preocupat de restaurarea locașului. El a ordonat demolarea Colosseumului și folosirea materialului său pentru repararea bisericii. Până la moartea sa din anul 1455 au fost extrase aproximativ 2.522 de care cu material. În anul 1506 papa Iulius al II-lea (1503-1513) a luat decizia de a dărâma vechea bazilică și să construiască în locul ei un nou edificiu monumental. Cei mai buni arhitecți, pictori și sculptori ai Renașterii, printre care Michelangelo sau Bernini au participat la construcția uriașei biserici. Lucrările au durat 120 de ani, perioadă în care au domnit aproximativ 20 de papi. În anul 1626 bazilica a fost finalizată și sfințită de către papa Urban al VIII-lea. A rezultat cel mai mare locaș al creștinătății, conținând sute de opere de artă de o valoare inestimabilă.

Arhitectura

Fațada

Fațada în stil baroc este dominată de statuile Mântuitorului, a sfântului Ioan Botezătorul și a 11 apostoli (cea a sfântului Petru se găsește în interior). În mijloc se află loggiabinecuvântării papilor, de unde este împărțită binecuvântarea festivă “urbi et orbi”. Deasupra intrării principale se poate admira mozaicul “Navicella” de Giotto. Poarta centrală de bronz este o operă a lui Filarete, care a fost concepută în 1445 pentru vechia bazilică. Poarta din dreapta se deschide numai cu ocazia “anilor sfinți”.

Interiorul

Planul bazilicii este în forma unei cruci latine cu trei “nave”. Între stâlpii navei centrale, de la transept la absidă, se găsesc 39 de nișe, fiecare cu statuia unui sfânt întemeietor al unui ordin religios. În interior se poate admira un mare număr de statui în marmură, travertin sau bronz, printre care monumente funebre de Bernini (mormântul Papei Alexandru al II-lea), Antonio del Pollaiolo (mormântul Papei Inocențiu al VIII-lea), Arnolfo di Cambio (statuia Sfântului Petru) și de Antonio Canova (mormântul Papei Clement al XIII-lea).

De o neasemuită frumusețe este grupul sculptural “Pietà” al lui Michelangelo, realizat în tinerețe.

În mijloc, sub cupolă, se află altarul principal al papilor, dominat de un baldachin înalt de 29 metri, realizat în bronz de Bernini. În cele patru coloane de susținere a cupolei se află niște nișe ce conțin patru statui monumentale ale Sf. Andrei, Sf. Longinus, Sf. Elena și Sf. Veronica. În absidă se găsește Scaunul episcopal al Sfântului Petru, susținut de statuile a patru sfinți învățători ai Bisericii: Sf. Ambrozie, Sf. Augustin, Sf. Atanasie și Sf. Ioan Gură de Aur.

Din apropierea coloanelor de susținere a cupolei se coboară în grota Vaticanului, care reprezintă cripta bazilicei, unde sunt resturile clădirii inițiale și ale unui vechiu cimitir, unde ar fi fost mormântul Apostolului Petru. Aici se găsesc numeroase morminte ale unor papi, cardinali și prinți laici.

Din punct de vedere artistic, bazilica “Sfântul Petru” reprezintă triumful barocului roman, într-un moment al istoriei europene, în care Biserica Catolică căuta să se impună ca prestigiu față de creșterea puterii statelor naționale, Franța și Spania.

Importanță religioasă

Bazilica “Sfântul Petru” este sediul principalelor manifestări ale cultului catolic și are o funcție solemnă cu ocazia celebrării sărbătorilor “Nașterii Domnului”, “Paștelui”, ritualilor din Săptămâna Mare, proclămării noilor papi și funeraliilor celor defuncți.

În nava laterală dreaptă au avut loc în anul 1870 ședințele Conciliului Vatican I.

Atracție turistică

Bazilica “Sfântul Petru” reprezintă una din principalele obiective turistice pentru orice vizitator al Romei. Venind de la podul “Sant’Angelo”, după ce parcurge îngusta stradă “del Borgo”, vizitatorului i se deschide dintr-odată, dinspre “Via della Conciliazione”, un spațiu vast și solemn, care-l umple de înmărmurire: vederea fațadei strălucitoare, recent restaurată a bazilicei.

Fie pe scări, fie cu un ascensor, se poate ajunge pe terasa acoperișului, după alte 537 de trepte pe “Loggia Panoramica”, de unde privitorul are o vedere magnifică asupra orașului.

wikipedia.org

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media