Calendarul zilei de 23 iulie. În 1851 a încetat din viață Constantin Daniel Rosenthal, pictor și revoluționar pașoptist

• 1612: Are loc lupta de la Cornul lui Sas, în care Constantin Movilă, domn al Moldovei, este înfrânt de tătari.
• 1829: William Burt a conceput prima mașină de scris din lume.
• 1859: A apărut, la București, prima publicație a Armatei Române, “Observatorul militar, diariu, politicu și scientificu” (până la 3 decembrie 1859; din 22 iulie 1994 apare seria nouă).
• 1862: Serviciul de poștă a intrat în administrația statului; s-a înființat Direcția centrală a poștelor. (23 iulie/4 august)
• 1881: La Liège, Belgia, s-a înființat Federația Internațională de Gimnastică, cea mai veche federație sportivă internațională.
• 1903: Ford Motor Company aduce Modelul A pe piața americană.
• 1914: Imperiul austro-ungar a emis un ultimatum Serbiei, după asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand. Actul a precedat izbucnirea Primului Război Mondial.
• 1921: A fost semnată Convenția de la Paris (Belgia, Franța, Marea Britanie, Grecia, Italia, România, Regatul sârbilor, croaților și slovenilor și Cehoslovacia). Convenția stabilea statutul definitiv al Dunării: navigația pe Dunăre era liberă și deschisă tuturor pavilioanelor în condiții de egalitate completă, pe tot parcursul navigabil al fluviului și pe toată rețeaua internaționalizată.
• 1942: Poet bulgar și liderul comunist Nikola Vaptsarov este executat prin împușcare.
• 1952: Ultimul rege egiptean Farouk a fost răsturnat de o lovitură de stat militară condusă de Ali Muhammad Naguib și Gamal Abdel Nasser, punând astfel capăt domniei dinastiei Muhammad Ali.
• 1959: Vizita lui Richard Nixon în URSS (23–31 iulie)
• 1968: Exercitând presiuni asupra guvernului liberal cehoslovac, sovieticii anunță desfașurarea, la scară largă, de manevre militare în apropiere de Cehoslovacia.
• 1984: Vanessa Williams devine prima Miss America care demisionează atunci când renunță la coroană după ce au apărut fotografii nud ale ei în revista Penthouse.
• 1986: La Londra, Prințul Andrew, Duce de York se căsătorește cu Sarah Ferguson la Westminster Abbey.
• 1991: Banca Națională a României emite norme privind înființarea și funcționarea caselor de schimb valutar.
• 1995: Americanii Thomas Hale și Alan Bopp au descoperit, independent unul de altul, cometa Hale-Bopp, la mare distanță de Soare.
• 1999: Prințul Moștenitor Mohammed Ben Al-Hassan este încoronat ca regele Mohammed al VI-lea al Marocului după decesul tatălui său.
• 2000: Șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale G-8, reuniți la Nago, Japonia, au adoptat Declarația finală a summitului din Okinawa, care își propunea “să atace în profunzime cauzele conflictelor și sărăciei” din lume.

Nașteri

Woody Harrelson, actor american

• 1503: Anna a Bohemiei și Ungariei (d. 1547)
• 1649: Papa Clement al XI-lea (d. 1721)
• 1869: Gheorghe Adamescu, istoric literar, membru al Academiei Române (d. 1942)
• 1886: Walter Schottky, fizician și inventator german (d. 1976)
• 1888: Raymond Chandler, scriitor american (d. 1959)
• 1892: Haile Selassie I, împărat al Etiopiei (d. 1975)
• 1908: Elio Vittorini, scriitor italian (d. 1966)
• 1912: Moses Rosen, fost șef al Cultului Mozaic din România (d. 1994)
• 1913: Gherasim Luca, poet și prozator evreu român (d. 1994)
• 1920: Amália Rodrigues, cântăreață și actriță portugheză (d. 1999)
• 1925: Nicolae Boșcaiu, biolog român, membru titular al Academiei Române (d. 2008)
• 1928: Mihály Ágoston, scriitor, filolog și lingvist maghiar din Voievodina, Serbia.
• 1961: Martin Lee Gore, membru al formatiei britanice Depeche Mode
• 1961: Woody Harrelson, actor american nominalizat de multe ori la premiile Oscar și Golden Globe
• 1965: Saul Hudson aka Slash, unul dintre cei mai de seamă chitariști ai tuturor timpurilor, membru al formațiilor Guns’N’Roses și Velvet Revolver
• 1967: Philip Seymour Hoffman, actor și regizor american (d. 2014)
• 1989: Daniel Radcliffe, actor englez

Decese

Constantin Daniel Rosenthal, pictor și revoluționar pașoptist

• 1692: Gilles Menage, poet francez (n. 1613)
• 1757: Domenico Scarlatti, compozitor italian (n. 1685)
• 1851: Constantin Daniel Rosenthal, pictor și revoluționar pașoptist (n. 1820)
• 1885: Ulysses Simpson Grant, general american și cel de-al 18-lea președinte al Statelor Unite (n.1822)
• 1916: William Ramsay, chimist scoțian (n. 1852)
• 1920: Teodor V. Ștefanelli (Theodor V. Ștefaniu), istoric și scriitor, membru al Academiei Române (n. 1849)
• 1955: Gheorghe Spacu, chimist, academician. (n. 1883)
• 1966: Montgomery Clift, actor american (n. 1920)
• 1999: Regele Hassan al II–lea al Marocului (n. 1929)
• 2009: Dan Setlacec, medic și profesor de chirurgie român (n. 1921)
• 2011: Amy Winehouse, cântăreață britanică (n. 1983)
• 2012: Maria Emanuel, Margraf de Meissen, Șeful Casei de Saxonia (n. 1926)
• 2013: Djalma Santos, fotbalist brazilian (n. 1929)

Sărbători

• România — Ziua presei militare române
• Egipt — Ziua națională – Aniversarea Revoluției (1952)
• Biserica Catolică—Sfânta Brigita (1303 – 1373)

Calendarul zilei de 23 iulie. În 1851 a încetat din viață Constantin Daniel Rosenthal, pictor și revoluționar pașoptist

In istoria picturii românești, Constantin Daniel Rosenthal împreună cu Barbu Iscovescu și Ion Negulici a alcătuit celebrul grup de pictori revoluționari de la 1848 care au fost promotorii artei în România. Până la ei, pictura românească se limitase, cu rare excepții, la realizarea de portrete convenționale care înfățișau figurile clientelei comanditare.^[8] Prin ei, s-a simțit o primenire a concepției despre artă în sensul atribuirii acesteia a rolului activ, educator și politic. Elocvent în acest sens este opinia lui Alexandru Golescu:

„… Muzica și arta desenului sunt îndeosebi potrivite să dezvolte simțământul național al mulțimilor… O muzică națională e vibrația sufletului unei națiuni, un tablou, o statuie națională este ca o pietrificare a unei mari gândiri naționale: poporul o prinde, pentru că ea are o formă care trece din generație în generație.”

—Scrisoarea lui Alexandru Golescu din decembrie 1846

Abordari din perioada regimului comunist din România

Perioada premergătoare Revoluției din 1848, pregătirea acesteia, lupta pentru cucerirea libertăților, intervalul de guvernare constituțională și activitatea politică pe care au desfășurat-o exilații după înfrângerea revoluției, au alcătuit o epocă remarcabilă pentru istoria României și pentru arta și cultura autohtonă.^[6] Cei mai importanți artiști ai vremii s-au implicat activ în acțiunile revoluționare încă de la începutul lor și și-au adus aportul la alungarea domnitorului Gheorghe Bibescu și la instaurarea unui regim constituțional.^[6] Arta românească a cunoscut în acel moment un puternic impuls, fapt pentru care nivelul atins a fost mult mai ridicat decât tot ce a existat mai bun în primele patru decenii ale secolului al XIX-lea.^[6]

Lupta pe care artiștii au dus-o pentru cauzele revoluției a avut o importanță decisivă.^[6] Datorită bătăliilor pe care le-au purtat animați de idealurile de independență națională, aceștia și-au schimbat felul de a simți și a gândi și au filtrat totul prin conștiința combatantului social și politic. Caracterul militant și nu în ultimul rând patriotic s-a datorat nu hazardului, ci apariției unui nou tip de cetățean-artist ce era conștient de latura educativă a artei, precum și a rolului pe care o avea în promovarea libertăților și a progresului social.^[7]

Cu ocazia Revoluției din 1848, arta a părăsit saloanele cosmopolite și luxuoase ale boierilor și ale negustorilor bogați și s-a adresat direct maselor populare.^[7] Acest demers a dus la crearea unor opere pătrunse de un avânt eroic și grav.^[7] Artiștii Gheorghe Tattarescu, Gheorghe Năstăseanu, Theodor Aman, Mișu Popp, Constantin Lecca, Costache Petrescu și Petre Mateescu au fost cu toții prezenți la revoluție. Mișu Popp și Năstăseanu au fost chiar luptători în sensul militar și politic, ultimul luptând pe baricadele de la Roma și primul în Ardeal.

La mijlocul secolului al XIX-lea, Principatele românești se aflau în faza de început al capitalismului și lupta pentru trezirea sentimentului național s-a constituit într-o trăsătură principală a realităților de atunci.^[10] Acest sentiment național s-a oglindit în opera acestui grup de pictori cu multă strălucire, așa cum s-a reflectat și în literatura epocii și în mișcarea de renaștere culturală.^[10] Prin creația lor și prin activitatea revoluționară la care aceștia au participat în mod activ și voluntar, Rosenthal, Negulici și Iscovescu s-au dovedit a fi exponenții unei noi concepții artistice prin care au dorit să răspândească prin opera lor, ideile revoluției pentru sprijinirea luptei poporului pentru libertate și independență.

Tabloul România Revoluţionară a fost pictat la Paris, unde Rosenthal s-a alăturat revoluţionarilor români în exil după înăbuşirea mişcării de la 1848 din Ţara Românească. El este o reprezentare alegorică a idealurilor sociale şi naţionale pe care multe popoare europene le împărtăşeau la mijlocul secolului XIX.

Maria Rosetti este reprezentată bust în prim plan, cu tricolorul în mâna stângă și hangerul în dreapta. Căsătorită cu C. A. Rosetti, prietenul lui Rosenthal din vremea studiilor la Viena, Maria Rosetti, născută Grant, avea un temperament romantic, mediteranean, în ciuda originii sale scoțiene. Ea a jucat un rol important în eliberarea revoluționarilor români, luați prizonierii de către turci, devenind astfel un simbol al mişcării revoluţionare din Ţara Românească. Dedicată și plină de energie, ea a fost o sursă de inspirație și un simbol al mișcării revoluționare din Țara Românească. Nu e de mirare că Rosenthal, pictor născut la Budapesta, a transforma-o în muza sa. Lucrarea o înfățișează în costumul popular românesc în care se deghizase pentru a urmări vasul care transporta revoluționarii români. Poza plină de patos este caracteristică compoziţiilor romantice care l-au inspirat pe Rosenthal.

Chipul Mariei Rosetti se zăreşte şi în micul medalion din centrul unei naturi statice pictate de Rosenthal, semn că admiraţia artistului pentru tânăra femeie era probabil mai profundă decât ar fi putut recunoaște deschis.

sursa: wikipedia.org, Muzeul Național de Artă al României

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media