" /> Calendarul zilei de 27 aprilie. În 1872 a încetat din viață Ion Heliade-Rădulescu, scriitor, filolog și om politic român | Oficial Media
Published On: vin, apr. 27th, 2018

Calendarul zilei de 27 aprilie. În 1872 a încetat din viață Ion Heliade-Rădulescu, scriitor, filolog și om politic român

Calendarul zilei de 27 aprilie. Evenimente

  • 395: Împăratul Arcadius s-a căsătorit cu Aelia Eudoxia, fiica generalului Flavius Bauto. Ea a devenit una dintre cele mai puternice împărătese romane ale Antichității târzii.
  • 1521: Bătălia de la Mactan: Exploratorul Ferdinand Magellan este ucis de băștinașii din Filipine conduși de Lapu-Lapu.
  • 1667: Poetul John Milton, sărac și orb, este nevoit să vândă drepturile de autor pentru poemul Paradisul pierdut. Suma primită: 10£.
  • 1865: În SUA, nava cu aburi Sultana, purtând 2.300 de pasageri a explodat și s-a scufundat în Mississippi omorând 1.700 de oameni.
  • 1883: Papa Leon al XIII-lea înființează Arhidieceza de București.
  • 1909: Sultanul otoman Abdul-Hamid al II-lea este înlăturat de mișcarea “Junilor Turci” și este succedat de fratele său, Mehmed al V-lea.
  • 1931: George Enescu a terminat orchestrația operei „Oedip”, creație pe care a dedicat–o Mariei Rosetti–Tescanu.
  • 1941: Al doilea război mondial: Trupele germane intră în Atena.
  • 1944: Palatul de la Mogoșoaia este închiriat Ambasadei Elveției la București.
  • 1945: Al Doilea Război Mondial: Benito Mussolini este arestat de partizanii italieni la Dongo, în timp ce încerca să scape deghizat ca un soldat german.
  • 1948: Lucrețiu Pătrășcanu a fost arestat sub acuzație falsă de complot, împreună cu Lena Constante, Elena Pătrășcanu, Bellu Zilber, Harry Brauner.
  • 1922: În Valea Jiului are loc o explozie provocată în mina de cărbune Aurelia, care a dus la decesul a 82 de mineri și rănirea altor 14.
  • 1992: Este proclamată Republica Federală Iugoslavia, care cuprinde Serbia și Muntenegru.
  • 1994: Au avut loc primele alegeri multirasiale din Africa de Sud.
  • 2002: Echipa masculină de seniori a României a devenit campioană europeană la gimnastică, cu ocazia desfășurării celui de–al 25–lea Campionat European.
  • 2002: Filosoful Andrei Pleșu, fondator și rector al Institutului de studii avansate New Europe College din București, a primit premiul „Joseph–Bech” pe anul 2001.
  • 2005: Cel mai mare avion construit vreodată, Airbus A380, a efectuat primul său zbor de pe aeroportul din Toulouse, Franța.
  • 2014: Ziua celor patru Papi – Papii Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea sunt declarați sfinți de Papa Francisc în prima canonizare papală din 1954. La ceremonie a participat și Papa Benedict al XVI-lea.

Nașteri

Mary Wollstonecraft, scriitoare britanică, filosoafă și feministă

  • 1650: Charlotte Amalie de Hesse-Kassel (d. 1714)
  • 1701: Carol Emanuel al III-lea al Sardiniei (d. 1773)
  • 1759: Mary Wollstonecraft, scriitoare britanică, filosoafă și feministă (d. 1797)
  • 1791: Samuel Morse, inventatorul codului Morse (d. 1872)
  • 1806: Maria Christina a celor Două Sicilii, regină a Spaniei (d. 1878)
  • 1820: Herbert Spencer, filosof englez (d. 1903)
  • 1822: Ulysses Grant, al 18-lea președinte al Statelor Unite (d. 1885)
  • 1848: Otto al Bavariei (d. 1916)
  • 1853: Jules Lemaître, critic și dramaturg francez (d. 1914)
  • 1906: Mark Alexander Abrams, sociolog britanic (d. 1994)
  • 1910: Chiang Ching-kuo, președinte al Republicii Chineze (d. 1988)
  • 1914: Prințesa Greta Sturdza, președinte de onoare al International Dendrological Society
  • 1932: Anouk Aimée, actriță franceză
  • 1935: Theodoros Angelopoulos, regizor și scenarist grec (d. 2012)
  • 1959: Cezar Preda, politician român
  • 1967: Willem-Alexander al Țărilor de Jos, actualul monarh al Regatului Țărilor de Jos
  • 1968: Cristian Mungiu, regizor român

Decese

Ferdinand Magellan, navigator portughez

  • 1404: Filip al II-lea, Duce de Burgundia (n. 1342)
  • 1521: Ferdinand Magellan, navigator portughez (n. 1480)
  • 1599: Maeda Toshiie, general japonez (n. 1538)
  • 1605: Papa Leon al XI-lea (n. 1535)
  • 1656: Jan van Goyen, pictor olandez (n. 1596)
  • 1694: Johann George al IV-lea, Elector de Saxonia (n. 1668)
  • 1706: Bernhard I, Duce de Saxa-Meiningen (n. 1649)
  • 1831: Carol Felix, rege al Sardiniei (n. 1765)
  • 1872: Ion Heliade Rădulescu, poet, prozator, ziarist și om politic român (n. 1802)
  • 1915: Alexandr Scriabin, compozitor și pianist rus (n. 1872)
  • 1932: Hart Crane, scriitor american (n. 1899)
  • 1952: Guido Castelnuovo, matematician italian (n. 1865)
  • 1968: Vasili Nikolaevici Ajaev, scriitor rus (n. 1915)
  • 1972: Kwame Nkrumah, politician, primul președinte al Ghanei (n. 1909)
  • 2014: Vujadin Boškov, fotbalist și antrenor de fotbal sârb (n. 1931)

Sărbători

  • Africa de Sud: Ziua Libertății
  • Ziua Independenței : Togo (1960); Sierra Leone (1961)

Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște — d. 27 aprilie 1872, București) a fost un scriitor, filolog și om politicromân, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă, prin aportul său cultural și estetic la dezvoltarea literaturii române, fiind apreciat și ca un precursor al poeziei moderne.[3]

După obiceiul și în spiritul vremii, Ion Heliade Rădulescu învață limba greacă, înainte de a învăța să citească românește din lucrarea Istoria pentru începutul românilor în Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Negruzzi, în Moldova), sub influența mamei sale, Eufrosina care “știa carte numai grecească”, după cum mărturisește Heliade.

În 1818, el devine elevul lui Gheorghe Lazăr, căruia îi va urma la conducerea școlii de la „Sfântul Sava”. Este membru activ al asociațiilor culturale din epocă: Societatea Literară (din 1827), Societatea Filarmonică (din 1833), întemeietor al presei din Țara Românească: Curierul Românesc (1829) și Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. În 1846, Heliade propune planul unei „biblioteci universale”, inspirat de cel al lui L. Aymé-Martin,[4] menită să înzestreze cultura română cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, întreprindere uriașă, ce depășea cu mult chiar puterile unei generații, oricât de ambițioase. A fost și director al Arhivei Țării Românești, în perioada 1843-1848.

Ion Heliade Rădulescu a fost o personalitate marcantă a Revoluției de la 1848 din Țara Românească, fiind membru al guvernului provizoriu și apoi al locotenenței domnești.

Personalitatea complexă de scriitor a lui Ion Heliade Rădulescu a provocat în literatura română ample controverse, opiniile criticilor literari oscilând între acceptări elogioase și contestări severe. Indiferent de unele opinii negative, Heliade rămâne un reper important în dezvoltarea literaturii de limbă română. Îndemnul său impetuos: „Scrieți, băieți, numai scrieți!”, este emblematic pentru generația care a contribuit decisiv la dezvoltarea modernă a literaturii române.

Concepțiile filozofice ale lui Heliade

Ideile lui Heliade ca gânditor sunt în general voltairiene și francmasonice. Poetul are obsesia unicului în trinitate: Dumnezeu Tatăl este autoritatea supremă, Fiul este materia, Duhul sfânt, mintea universală. În sistemul filozofic al trinităților, creat de Heliade, principiul de alcătuire a universului îl constituie „delta sîntă” (versul lui Eminescu din Epigonii: „delta biblicelor sânte”) sau triunghiul sacru, formată dintr-o dualitate armonică și din rezultanta sau echilibrarea ei.[33] Gama armoniei universale, zice Heliade, este formată din două trinități, una absolută, superioară și activă, iar alta inferioară și pasivă care, grafic, se pot reprezenta prin două triunghiuri sacre sau delte suprapuse. Prima trinitate absolută a divinității ar fi formată din Elohim–Spiritul–Materia, iar trinitatea inferioară ar fi Spiritul–Materia–Universul.[Elohim= nume dat lui Dumnezeu în Vechiul Testament]. Heliade aplică treimea la om, sub numele de treism, făcând un paralelism între macrocosm și terestrul Adam.

Teza fundamentală a filozofiei lui Heliade se rezumă în fraza: „binele, cu un cuvânt, stă în echilibrul antitezilor și răul – în ruperea echilibrului antitezilor”.[34] Heliade aplică această teză raportului dintre spirit, conceput în cadrul sistemului său idealist ca principiu activ, și materie, concepută ca principiu pasiv. Scriitorul își sprijină concepția armoniei dintre spirit și materie pe o interpretare antiascetică a creștinismului, menționând : „Christ… arăta că n-a existat și nici nu poate exista luptă între spirit și materie, ci nuntă” (I. H. Rădulescu, Echilibru…op. cit. p. 269). Heliade afirmă: „Verbul prin excelență, Verbul vieții sau al existenței este verbul A FI, care este existența materială și spirituală totodată” (Echilibru… p. 31).

Decesul

Ion Heliade-Rădulescu a decedat în ziua de 27 aprilie 1872, în imobilul din str. Polonă, nr. 20, după ce la 18 mai 1870 își pierduse soția.[c] La 30 aprilie i s-a făcut înmormântare națională, la care au participat mii de oameni.[31] Potrivit ziarului Trompeta Carpaților[32] la înmormântarea „fericitului Heliade” în curtea bisericii Mavrogheni de pe șoseaua Kiseleff ar fi luat parte 10000 de persoane; discursurile funebre au fost rostite de Petrache Poenaru, Constantin Esarcu, B. P. Hasdeu care a vorbit în numele presei române.

Mihai Eminescu a scris oda La Heliade, iar după decesul scriitorului: La moartea lui Eliade.

wikipedia.org

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •   
  •   
  •  
comments

Leave a comment

You must be Logged in to post comment.

OFICIAL MEDIA

Cursuri formare profesionala, calificare, perfectionare

OFICIAL MEDIA

Totul despre lume, totul despre tine – cine esti, ce vrei, ce faci!

ROMANIA CULTURAL

OFICIAL MEDIA

Info Targoviste Complex

Pentru un corp sanatos