Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Castelul Huniazilor – Hunedoara

castelul-corvinilorUnul dintre cele mai importante monumente de artă feudală gotică din Europa, Castelul Huniazilor  numit și Castelul Corvineştilor a fost construit în secolul XIV pe locul unui vechi castru roman, lângă pârâul Zlaşti.

Castelul a fost dăruit de către regele Sigismund I de Luxemburg cneazului Voicu tatăl lui Iancu de Hunedoara. Castelul intră în posesia acestuia după moartea tatălui său și începe un proces de modernizare, amplificare a fortificației (1440-1453).castelul-corvinilor-hunedoara-4

Castelul Huniazilor a fost folosit în special ca reședință nobiliară, dovadă fiind și lipsa unor perimetre secundare de apărare. Sălile construite în această perioada sunt Sala Dietei și Sala Cavalerilor. Mai trebuiesc amintite și Turnul Capistrano (după numele unui vestit călugăr),Turnul buzduganelor și Bastionul alb.

Castelul intră ulterior în posesia lui Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara care construiește o nouă aripă ăn stil renascentist – loggia cu pictura ilustrand aspecte din viața nobiliară, respectiv legenda corbului.

Legendele castelului

Legenda corbului

Pe blazonul familiei Corvinilor este un corb care ține în cioc un inel de aur. Legenda spune că Ioan de Hunedoara era fiul nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg (rege al Ungariei la vremea respectivă)  care s-a îndrăgostit de o femeie pe nume Elisabeta din Țara Hațegului. Pentru a nu exista discuții pe marginea acestui fapt, regele ar fi aranjat o căsătorie între aceasta și Voicu (un viteaz din zonă). Pentru a fi recunoscut copilul când merge la curtea regală Sigismund de Luxemburg i-a dăruit și un inel de aur.

Însă inelul de aur a fost într-o zi furat de către un corb. După multe peripeții Ioan de Hunedoara a recuperat inelul însă povestea a fost aflată și de rege care a hotărât să facă din corbul cu inelul în cioc un element din blazonul familiei Corvinilor.9subtribunacapelei

Legenda fântânii

In curtea castelului nu departe de capelă se află o fântână adâncă de 30 de metri despre care se spune că ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, în schimbul promisiunii că vor fi eliberați dacă vor ajunge la stratul de apă. După 15 ani , când au terminat fântâna, stapâni castelului nu s-au ținut de promisiune. Legenda spune că inscripția de pe zidul fântânii inseamnă “Apă aveți, dar suflet, nu“. În realitate, inscripția se traduce astfel “Cel care a scris această inscriptie este Hasan, care trăiește ca rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică“.Fantana-interioara-Castelul-Corvinilor

Matei Corvin dăruiește cetatea lui Ioan Corvin după care urmează o perioadă în care se succed o serie de proprietari care dețin castelul pentru intervale limitate de timp. Unul din proprietarii care au efectuat transformări (1618-1623) la construcția originală este principele Transilvaniei, Gábor Bethlen care a construit două etaje pe aripa sudică și una pe aripa nordică. De a lungul  timpului Castelul Huniazilor a fost devastat de mai multe incendii fiind restaurat de mau multe ori: 1870-1880 (cu sprijinul arhitecților Steindl Imre și Schulek Frigyes), 1965-1970 și 1993-1995. castelul-corvinilor-hunedoara-2

Accesul în castel se face pe un pod de lemn, susţinut de patru piloni masivi de piatră, plasaţi în albia pârâului Zlaşti, lăsând în urmă curtea husarilor şi nişa ce adăposteşte statuia Sf. Ioan de Nepomuk, protectorul podurilor şi al trecererilor peste apă. Primul obiectiv major este Turnul nou de poartă, de formă rectangulară, turn care impresioneză prin masivitate, în zona parterului având aspectul unui spaţiu boltit, fiind remarcată prezenţa locului de gardă, unde este şi o vatră de foc, aici aflându-se la acest moment casa de bilete.

De aici se ajunge, cu uşurinţă, în închisoarea castelului, care păstrează o uşa masivă de lemn. Loggia Matia se află la ieşirea din Turnul nou de poartă, în partea stângă, fiind considerată cea mai timpurie manifestare, în domeniul arhitecturii, a Renaşterii. La etajul loggiei se mai păstrează unica pictură laică în frescă din Transilvania acelei perioade, precum şi Camera de Aur, spaţiu ce adăposteşte expoziţia “Obiecte din colecţiile Muzeului Castelul Corvinilor Hunedoara”. Capela este plasată pe latura estică a castelului, accesul aici fiind posibil prin scara interioară a Loggiei Matia, ajungându-se în tribuna capelei.castelul-corvinilor-hunedoara-3

Monumentul are un farmec aparte datorat stilurilor de construcţie diverse, a prezentei unor inovaţii în plan militar şi civil, precum şi vieţii tumultoase de curte care l-a animat vreme de peste 400 de ani. Castelul Corvinilor impresionează prin prezenţa sa, ce domină municipiul Hunedoara, iar pentru cei atraşi de evul mediu, castelul reprezintă un monument singular în România şi printre cele mai atractive din spaţiul european.
Camera domniţelor, se află plasată la primul nivel al Turnului nou de poartă, deasupra coridorului de intrare în castel. Iniţial, a fost doar un nivel de apărare în acest turn, iar în secolul al XVII-lea este tranformat în camera de zi pentru doamnele din castel. Aici se poate vedea un set de mobilier aparţinând secolului al XIX-lea, stilului eclectic, compus dintr-o masă, servantă şi dulap.
De aici, traversând Scara Spirală, se intră în Sala Dietei, plasată la etajul Palatului Mare, construită în stil gotic, interiorul ei fiind modificat radical în sec. XVII în vremea lui Gabriel Bethlen, prin demontarea întregii arhitecturi gotice de piatră, şi compartimentarea ei cu încăperi cu funcţionalităţi diverse.castelul-corvinilor-hunedoara-11

Revenind în curtea interioară, circuitul continuă cu vizitarea fântânii, care este însoţită de prezentarea unei inscripţii, plasate pe unul dintre contraforţii capelei. De aici se vizitează terasa de artilerie, uşor modificată în secolul al XIX-lea, de unde se deschide o frumoasă perspectivă spre groapa urşilor, palatul nordic, capela şi curtea fântânii, dar şi spre oraşul contemporan. Ultimul obiectiv este Sala Cavalerilor, una din cele mai interesante spaţii laice din Transilvania sec XV.
Aici funcţionează expoziţia de tehnică militară, cu piese care ocupă o perioadă cronologică extinsă (secolele XIV-XIX). Aici se poate vedea o inscripţie legată de momentul construcţiei acestei săli.

Din expoziţia de tehnică militară  se iese prin expoziţia de etnografie, se coboară pe o scară de lemn spre primul nivel al Palatului sudic, în atelierele meşteşugăreşti care deserveau administraţia minieră. De aici se iese din nou în curtea interioară a castelului, iar în partea dreaptă se intră pe coridorul de la parterul Turnului vechi de poartă, un turn de formă rectangulară, prevăzut cu doua niveluri de apărare. Turnul vechi de poartă a fost pictat în frescă în vremea regelui Matia, urme din aceasta încă fiind vizibile pe latura nordică.

Stejărel Ionescu

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share