" /> Ce planuri are noul preşedinte al României. Klaus Iohannis a raspuns la 20 de intrebari | Oficial Media
Published On: mar, Noi 18th, 2014

Ce planuri are noul preşedinte al României. Klaus Iohannis a raspuns la 20 de intrebari

klaus-iohannis11 Interviu acordat de Klaus Iohannis pentru Ziarul Financiar

1. Veti mentine cota unica la 16%?

Klaus Iohannis:

În mod clar sunt susţinătorul ferm al menţinerii cotei unice. Şi nu doar atât. La aceste alegeri prezidenţiale se dă şi o bătălie pentru cota unică de 16%. Introducerea ei a fost o măsură care a schimbat semnificativ mersul economiei româneşti, poate cea mai importantă în acest sens în ultimele decenii. Dar în condiţiile în care PSD va avea toate instrumentele puterii este limpede că va merge spre o cotă progresivă de impozitare.

Am văzut şi chiar am fost surpins că şi domnul Tăriceanu s-a arătat dispus să renunţe la cota unică. Mă întreb cum va explica dânsul electoratului său, celor care l-au susţinut poate tocmai pentru că au crezut în cota unică, abandoarea acesteia şi cum se va face purtătorul de cuvânt al creşterilor de taxe pentru domnul Victor Ponta.

În perioada 2013 -2014 premierul Ponta a încercat de 6 ori să facă schimbări majore în fiscalitate, dar PNL s-a opus inclusiv cu ameninţarea de a ieşi de la guvernare.

Pe fond, sunt din ce în ce mai îngrijorat de perspectivele economice ale anului 2015. Victor Ponta a cheltuit foarte mulţi bani publici în această campanie şi a făcut promisiuni pentru anul viitor la fel de multe. Nu ne-a spus însă de unde ia banii. Iar faptul că refuză să vină cu un buget este şi ilegal şi periculos pentru economie. La cum arată lucrurile azi, în 2015 ne aşteaptă creşteri de taxe şi impozite. Nu o spun eu, ci este avertismentul Comisiei Europene.

Eu cred că România are nevoie de relaxare fiscală şi de un ansamblu de măsuri economice care să redinamizeze economia, să încurajeze investitorii, să ofere un cadru predictibil şi stabil.

În acest sens nu este necesară doar menţinerea competitivităţii fiscale la nivel de cotă unică, dar este necesară şi reducerea TVA-ului la 19% (22 de alte ţări europene au un TVA mai mic decât România) şi simplificarea sistemului fiscal. Timpul pierdut de cetăţeni şi companii pentru a satisface sarcinile fiscale este printre cele mai mari din lume.

2. Veţi majora salariile profesorilor si ale medicilor? 

Klaus Iohannis:

Cu siguranţă îmi doresc acest lucru şi vreau să construim o Românie prosperă, în care performanţa este răsplătită, iar prioritatea pentru educaţie şi sănătate se reflectă şi într-o creştere a finanţării şi a salariilor în domeniu.

În primul rând este însă nevoie de o schimbare de sistem şi de abordare. Trebuie regândit sistemul de salarizare, şi în ceea ce îi priveşte pe medici şi personalul medical şi în ceea ce îi priveşte pe profesori. Va trebui să avem o dezbatere dacă folosim aceeaşi grilă de salarizare unică şi pentru medici şi pentru profesori şi pentru funcţionarii din aparatul de stat sau construim sisteme diferite, care în cazul medicilor şi profesorilor să ţină cont de specificul acestor activităţi şi să încurajeze performanţa.

Aici avem nevoie de soluţii mai curajoase un pic, nu doar de promisiuni că vor creşte salariile şi mai ales nu doar de promisiuni în campanie electorală. În aceste două sisteme este nevoie de un anumit tip de flexibilitate, în funcţie de performanţă. De pildă, am putea găsi o modalitate de a stimula un profesor care are olimpici internaţionali şi un procent mare de promovabilitate la bacalaureat în raport cu unul care nu are nici una nici alta. În cazul medicilor, sunt criterii care pot fi găsite: cantitatea şi calitatea actului profesional, dacă este solicitat la un număr de operaţii mai dificile, dacă are un prestigiu profesional recunoscut.

Menţinerea egalitarismului în aceste sisteme nu poate încuraja performanţa, dar pe aceste teme este o dezbatere de organizat. Nu preşedintele decide politicile, dar eu ca preşedinte voi iniţia şi media aceste dezbateri.

Este umilitoare promisiunea aruncata in campanie de catre Premierul Ponta de a creste cu doar 100 de lei brut salariul medicilor incepand cu 1 ianuarie 2015. Este ca pe vremea lui Ceauşescu, mai dăm ceva, nu de această atitudine au nevoie medicii şi profesorii.

3. Veti schimba Constitutia pentru a da puteri mai mari presedintelui?

Klaus Iohannis:

Voi cere reluarea procesului de revizuire a Constituţiei, de modernizare a ei, nu pentru a da puteri mai mari preşedintelui, ci pentru a clarifica nişte aspecte.

În primul rând, doresc deschiderea subiectului cu privire la imunitatea celor aleşi în funcţii de demnitate publică. Am afirmat că doresc să renunţ la imunitate. Nu cred că Preşedintele trebuie să se bucure de o imunitate specială. Această regulă trebuie discutată şi pentru parlamentari, ei trebuie protejaţi exclusiv în ceea ce priveşte opiniile şi declaraţiile politice, nu cercetarea penală.

În raport cu atribuţiile preşedintelui, nu cred că litera Constituţiei este problema, ci respectarea spiritului ei. Am spus şi repet: eu vreau să conectez Preşedintele României cu spiritul Constituţiei. Preşedintele trebuie să medieze conflictele între puterile statului, dar mai ales conflictele dintre stat şi cetăţeni. Prin rolul său constituţional şi simbolic, Preşedintele trebuie să fie un etalon de seriozitate, responsabilitate şi conduită publică.

4. Veti face un centru unic de achizitii pentru industria serviciilor IT&C?

Klaus Iohannis:

Domeniul IT&C este un domeniu strategic pentru economia României, printre puţinele unde avem performanţă. Totuşi, am văzut în ultima perioadă că pericolul corupţiei la cel mai înalt nivel pândeşte peste tot. Dosarele de corupţie care au apărut în ultima vreme,în care sunt implicate firme mari din domeniu şi nume grele din politică arată că este necesară o modificare a legislaţiei privind achiziţiile publice.

Soluţiile, însă pot fi mai multe, nu doar realizarea unui centru unic de achiziţii pentru industria serviciilor IT&C. Trebuie să fim atenţi să nu transformăm fără să vrem o soluţie într-o problemă.

5. Veti majora pensiile?

Klaus Iohannis:

Tema aceasta a fost foarte sensibilă în această campanie, din cauza minciunilor grosolane şi a fluturaşilor otrăviţi pe care PSD i-a răspândit prin ţară. Au speriat din raţiuni electorale pensionarii minţind că eu voi tăia pensiile. Mi se pare inadmisibil să te foloseşti de necazul oamenilor şi de problemele lor în felul acesta în campanie.

Eu nu numai că nu voi tăia pensii, ci proiectul meu pentru România va face posibil un nivel de prosperitate şi dezvoltare care să permită creşteri de pensii.Voi fi garantul că drepturile pensionarilor sunt respectate şi că incompetenţa guvernanţilor nu se răsfrânge asupra lor.

Cresterea sustenabila a pensiilor va fi posibila prin dezvoltarea economiei si prin regandirea sistemului de pensii.Este important de mentionat ca venitul disponibil al pensionarilor a scazut in ultimii 2 ani prin impactul pe care l-au avut cresterile de taxe si impozite.

6. Ce program de privatizari listari la bursa de la Bucuresti aveti?

Klaus Iohannis:

Bursa este un barometru sensibil al economiei. Arată starea de sănătate a marilor afaceri. Cred că trebuie investit în Bursă pentru a deveni competitivă la nivel regional. Pierdem mult în faţa burselor din Polonia, Ungaria, Cehia. Trebuie să fim mai dinamici şi să avem mai mult curaj pentru a accepta piaţa de capital ca actor esenţial în economia românească, nu doar ca slogan, ci ca o realitate.

Însă preşedintele nu poate să aibă un program al său de privatizări pentru economia românească. Cine spune că va privatiza cutare sau cutare întreprindere, de fapt confundă atribuţiile preşedintelui cu cele ale guvernului. Însă, ca viziune economică, susţin o abordare fermă de deschidere către piaţă, către capitalul privat, străin şi românesc, atât cât este el.

Deocamdată, remarcăm eşecurile majore pe care actualul guvern le-a înregistrat în materie de privatizări. Cazul Oltchim a fost mai degrabă un joc politic decât o politică de privatizare, un joc nefast pentru miile de familii care depind de soarta combinatului. Apoi, privatizarea CFR Marfă a arătat, de asemenea, incapacitatea guvernului de a şi face ceea ce pretinde că vrea.

Este clar că economia noastră suferă din lipsă de disciplină financiară şi guvernanţă corporatistă. De exemplu, sectorul companiilor de stat avea în 2013 arierate de peste 3,5% din PIB, iar datoriile restante către bugetul general consolidat erau peste 11 miliarde lei în decembrie 2013. De aici ar trebui început, prin introducerea de rigoare şi disciplină, inclusiv prin privatizare, în sectorul întreprinderilor de stat.

Nu se pot instraina active ale statului roman pana cand nu se realizeaza o restructurare prealabila si o evaluare profesionistă.

7. In ce tara veti face prima vizita in calitate de presedinte?

Klaus Iohannis:

În primul rând trebuie să vedem dacă există un calendar de deplasări care ţin de angajamentele externe ale României şi care trebuie onorat. Dar cred că prima destinaţie trebuie să fie Bruxelles, pentru că România este membru al Uniunii Europene.

A doua destinaţie va fi în mod cert Chişinăul.

8. Cum veti sustine initiativele antreprenoriale si afacerile mici de familie?

Klaus Iohannis:

Prin reduceri de taxe, inclusiv TVA, prin eliminarea unor dări deja existente şi o legislaţie mai permisivă pentru înfiinţarea companiilor, PFA-urilor şi a PFI-urilor.

Totodată, sunt foarte mulţi bani europeni care pot fi investiţi în proiecte naţionale şi locale în domeniul antreprenoriatului. Evident, nu au fost şi nici nu sunt folosiţi aceşti bani.

Eu cred că în mediul rural trebuie să gândim o strategie serioasă şi inteligentă de promovare a antreprenoriatului, în special în domeniile turism, agricultură şi produse bio.

Aşa cum a publicat, de altfel, chiar Ziarul Financiar, pe primele 3 trimestre din 2014, înfiinţarea de firme se situează la cel mai mic nivel din ultimii 7 ani. Pe primele 3 trimestre din 2014 s-au înregistrat doar 79 de mii de societăţii, comparativcuaceeaşiperioadădin 2013 cânds-auînregistrat peste 100 de mii. Aşadar, niciînprivinţaantreprenoriatuluiperspectivele nu sunttocmaifericite.

9. Cand vor comunica bazele de date ale institutiilor pentru scaderea birocratiei?

Klaus Iohannis:

Aceasta este o chestiune care ţine de organizarea guvernamentală, nu de rolul preşedintelui. Eu pot doar să vă spun că îmi doresc ca în ţara mea, indiferent dacă vorbim de un om de afaceri, bugetar, pensionar, să poţi primi informaţii complete şi eficiente de la orice instituţie publică. Nu este normal ca un om să se plimbe prin şapte birouri şi pe la trei adrese diferite ca să rezolve o problemă administrativă măruntă. Această situaţie nu mai ţine de chestiuni tehnice sau politice, ci de respectul faţă de cetăţeni.

10. Cand veti confisca toate averile ilegale, iar ANAF va deveni noul DNA?

Klaus Iohannis:

Nu aş amesteca lucrurile aici. ANAF nu va fi niciodată noul DNA. Face parte din puterea executivă şi nu este o autoritate în cadrul puterii judecătoreşti.

Totuşi, ce îmi doresc eu este ca ANAF să fie scos de sub influenţa politică a unui partid sau altul, a unui politician sau altul, în funcţie de cine ajunge la putere.

ANAF are o misiune foarte grea şi doar un ANAF necontrolat politic poate să o realizeze: să distrugă fenomenul de evaziune fiscală din România, prin care bugetul de stat pierde enorm, bani pe care i-ar fi putut utiliza pentru a mări venituri şi a face investiţii în viitorul nostru.

După datele oficiale, evaziunea fiscală se ridică la peste 16% din PIB, ceea ce înseamnă peste 100 miliarde lei. Dacă în următorii 1-2 ani s-ar putea anihila marea evaziune fiscală, care afectează domenii şi pieţe binecunoscute, atunci bugetul va avea bani si pentru reducerea impozitelor, dar şi pentru finantarea decentă a sistemelor publice.

În ceea ce priveşte confiscarea averilor ilegale, este bine că avem o Lege care reglementează confiscarea extinsă a averilor pentru anumite infracţiuni. Acum e o problemă de aplicare a legii, să vedem că ea produce efecte cu adevărat.

11. Veti face un audit al privatizarilor in Romania?

Klaus Iohannis:

Nu este atributul meu ca Preşedinte şi  nici nu am instrumente pentru a face acest lucru. Pot însă solicita Guvernului şi Parlamentului să demareze un asemenea proces, cu insistenţă asupra verificării respectării condiţiilor de post-privatizare. Acolo sunt, din punctul meu de vedere, principalele probleme.

12. Ce planuri aveti pentru „repatrierea“ romanilor care au plecat la munca in strainatate? 

Klaus Iohannis:

România pe care vreau eu s-o construiesc este o Românie a prosperităţii şi respectului, care oferă oportunităţi şi şanse de viitor. Atunci când economia României va fi una dinamică, care stimulează iniţiativa pentru a crea locuri de muncă, românii nu vor mai fi nevoiţi să plece în străinătate din lipsă de opţiuni. Semnalul cel mai puternic pe care îl putem da românilor plecaţi în afară este acela că lucrurile începe să se facă bine şi în România. Dar pentru aceasta este nevoie de o schimbare totală de abordare, de o schimbare a modului în care s-a făcut politică şi s-a guvernat în această ţară.

13. Cum veti incuraja natalitatea astfel incat Romania sa aiba un spor natural pozitiv?

Klaus Iohannis:

În programul meu, România lucrului bine făcut, am abordat în mod special problema demografică, pe care cu toţii o cunoaştem, dar în legătură cu care nu a existat niciodată o dezbatere serioasă din care să rezulte soluţii. Sunt state în lume, Franţa de exemplu, care s-au confruntat cu această problemă şi printr-un efort constant şi prin politici pe termen lung au reuşit să o rezolve. Aşadar, cred că este nevoie de un complex de politici care ţin de educaţie, de sănătate, de zona socială, dar şi politici economice prin care să răspundem acestei provocări. Avem nevoie de o economie competitivă, de o îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei, de o educaţie care să ofere şanse de viitor, de un sistem de pensii sustenabil dacă vrem să răspundem eficient acestei provocări. Până la urmă depopularea României pe termen lung ar fi eşecul nostru ca ţară.

Există, sigur, şi măsuri concrete pe care le-am propus în programul meu şi pe care le voi supune dezbaterii publice, cu toţi actorii politici şi sociali. Mă refer, spre exemplu, la creşterea accesului la servicii de grădiniţă şi creşă, la creionarea unui sistem de deduceri personale pentru cei care realizează venituri în mod legal şi au copii în îngrijire, la o politică centrată pe copil şi pe viitorul lui, nu pe copil ca subiect de asistenţă socială.

14. Veti mentine reducerea CAS cu 5% la angajator? Daca da, cum veti acoperi deficitul bugetar creat in 2015?

Klaus Iohannis:

Reducerea CAS a fost una dintre măsurile fiscale pe care PNL le-a susţinut şi când s-a aflat la guvernare. PSD nu a dorit în mod real introducerea acestei măsuri, care putea fi pregătită încă din 2013. Dar a recurs la ea mai degrabă ca la o măsură electorală.

Problema este însă că în acest moment guvernul nu are nici măcar un draft de buget, nu ştim ce se va întâmpla cu această măsură, dacă ea va putea fi menţinută sau nu şi care este gândirea guvernului pentru 2015.

15. Ce masuri aveti pentru modernizarea mediului rural?

Klaus Iohannis:

Agricultura poate deveni un reper într-o Românie a lucrului bine făcut şi un motor de creştere economică. Pentru a ajunge aici trebuie să pornim de la a conştientiza potenţialul şi a face ca agricultorul, fermierul român să devină un pion important în arhitectura economiei româneşti.

Eu văd modernizarea agriculturii româneşti legată de mai multe direcţii. Una dintre ele este rezolvarea durabilă a problemei proprietăţii, consolidarea regimului de proprietate funciară. Aceasta presupune şi un cadru legislativ care să reglementeze piaţa funciară într-o formă coerentă, unitară şi simplificată, înseamnă şi finalizarea lucrărilor de cadastru. Un alt aspect esenţial îl reprezintă atragerea de investiţii. Cred că trebuiem să găsim soluţii pentru a sprijini, prin toate tipurile de instrumente – fiscale, legislative, financiare – atragerea de investiţii majore în agricultură, căci competitivitatea agriculturii trebuie să se bazeze pe capitalizare şi acces facil al agricultorilor la finanţare. Trebuie să ne uităm, de asemenea, la dezvoltarea unui sistem modern de irigaţii. Iar în această privinţă, este absolut necesară modernizarea infrastructurii de irigaţii din fonduri structurale în perioada 2014-2020.

La nivel european, avem nevoie să apărăm şi să promovăm interesele agriculturii româneşti. România poate deveni numărul 1 în UE în privinţa agriculturii ecologice. Acesta poate fi un obiectiv de ţară pe care să ni-l asumăm.

16. Ce autostrada veti sustine si in ce an o veti termina?

Klaus Iohannis:

Pot să susţin ideea unei autostrăzi, dar nu eu ca preşedinte încep sau termin o autostradă. Ca Preşedinte voi spune însă că povestea autostrăzilor în România tinde să devină o ruşine naţională. Este inadmisibil să avem mii de kilometri pe hârtie şi promisiuni peste promisiuni, idei peste idei şi aproape nimic în practică. Voi cere Guvernului şi partidelor politice să creeze un acord în jurul acestei teme. Până la urmă nu putem să o luăm de la capăt cu fiecare guvernare.

Noi trebuie să ne racordăm la marile culoare europene, să legăm toate regiunile României între ele şi mai departe cu Europa şi să folosim oportunităţile de finanţare europeană.

17. Ce faceti pentru a curata sectorul public de incompetenti?

Klaus Iohannis:

În primul rând trebuie o legislaţie clară, criterii de promovare clară şi o delimitare limpede între ceea ce înseamnă funcţia publică şi funcţia numită politic. Trebuie să punem capăt ipocriziei din administraţie, unde se intră pe bază de carnet politic de partid după care se invocă aşa-zisul profesionalism.

18. Ce veti face pentru a imbunatati rata de promovare la bacalaureat?

Klaus Iohannis:

În momentul de faţă, avem câţiva indicatori care arată că sistemul nostru educaţional este prost conceput. Rezultatele catastrofale de la bacalaureat sunt expresia unui învăţământ preuniversitar fundamental greşit structurat, care lasă fără direcţie jumătate dintr-o generaţie. Creşterea calităţii şi performanţei unui sistem educaţional presupune, pe de-o parte, o motivaţie imediată şi, pe de altă parte, o perspectivă îndelungată, pornind de la un obiectiv.

Este nevoie de o schimbare de filozofie. Etapa preuniversitară trebuie să devină suficient de consistentă, dar nu bazată exclusiv pe acumulare  de informaţii, ci pe o formulă care să îmbine în mod creativ teoria cu practica şi care oferă opţiuni diferite de ieşire în funcţie de abilităţi şi competenţe.

19. Cum opriti dezastrul din sistemul public de sanatate?

Klaus Iohannis:

Atunci când vine vorba despre marile sisteme publice, despre sănătate şi educaţie, trebuie să ne aşezăm la masa dialogului şi să cădem de acord cum vrem să arate acestea şi unde vrem să ajungem, trebuie să venim cu o viziune pe termen lung. Sănătatea va fi una dintre priorităţile mandatului meu. Eu ca preşedinte nu vin să impun o anumită politică, dar am o responsabilitate în raport cu chestiunile de sănătate publică şi voi fi iniţiatorul şi mediatorul unei dezbateri despre sănătate ca investiţie în viitor.

Eu cred că sectorul sanitar are nevoie de o creştere a finanţării în primul rând. Iar pentru acest lucru este nevoie de un consens politic. Dacă vă uitaţi la ţările europene, chiar la unele vecine, există o legătură directă între gradul de dezvoltare al unei ţări şi investiţia în sănătate şi modul în care privesc sistemul sanitar. Acesta ar fi un pas esenţial, dar nu este suficient de unul singur. Trebuie să decidem împreună nu doar să alocăm mai mulţi bani, ci în ce anume investim – de exemplu investim în prevenţie, investim în dotări, investim în modernizarea spitalelor, în creşteri de venituri. Toate acestea sunt importante. Şi în fine, creşterea finanţării trebuie însoţită şi de mecanisme de management, de control şi sancţiune mai riguroase pentru a ne asigura că banii publici sunt cheltuiţi eficient în serviciul pacientului. Altfel „pacientul în centrul sistemului” rămâne doar o teorie frumoasă. Eu vreau ca ea să devină realitate.

20. Ce aveti de gand cu Republica Moldova?

Klaus Iohannis:

Eu cred că parcursul european al Republicii Moldova trebuie să fie o prioritate naţională. Am vorbit în programul meu chiar de nevoia unui „nou Snagov”, adică a unui cadru consensual în care trebuie asumată tema Republicii Moldova.

Între cele două state există o relaţie specială, dată de comuniunea de limbă, istorie, civilizaţie. Este o relaţie unică la nivel european. În raport cu Republica Moldova există două teme – integrarea europeană şi reunificarea. Cele două nu trebuie contrapuse, dimpotrivă. Prioritatea numărul unu este sprijinirea Moldovei pentru integrarea în Uniunea Europeană. Iar în ce priveşte reunificarea, aceasta este o alternativă pe care doar Bucureştiul o poate oferi şi Chişinăul o poate accepta. Dacă cetăţenii Republicii Moldova doresc reunificarea, nimeni nu îi poate opri să o facă. Aceasta este în esenţă consecinţa ultimă a relaţiei speciale dintre cele două state.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •   
  •   
  •  
comments

Leave a comment

You must be Logged in to post comment.

OFICIAL MEDIA

Cursuri formare profesionala, calificare, perfectionare

OFICIAL MEDIA

Totul despre lume, totul despre tine – cine esti, ce vrei, ce faci!

Deputat Oana Vladuca

Deputat Carmen Holban

ROMANIA CULTURAL

OFICIAL MEDIA

Info Targoviste Complex

Pentru un corp sanatos

OFICIAL MEDIA
Pin It