Published On: sâm, aug. 11th, 2018

complex mecanizat second hand ajunge la E.M. Livezeni

 

Complex mecanizat scond hand ajunge  la  E.M. Livezeni 

Prezent la  Ziua Minerului, la Lupeni directorul general al CEH, Samuel Dioane a făcut scurte declarații de presă în care a comunicat care vor fi investițiile  ce se vor face în viitorul apropiat, pentru salvarea minieritul din Valea Jiului.

”Noi capacităţi de producţie se vor deschide la Mina Vulcan şi la Mina Livezeni. La Mina Vulcan estimăm, undeva, la finele anului, iar la Mina Livezeni, spre jumătatea anului viitor. La E.M Livezeni vom  folosi complexul mecanizat care există în prezent la mina din Lupeni. Acesta va fi scos la suprafață și reparat la o firmă din Polonia. Lucrăm și la un program pentru continuarea mineritului în Valea Jiului. Dacă o să reuşim, mineritul va continua la Lupeni, la Lonea, în toată Valea Jiului. Există posibilităţi, am identificat sursele necesare, materialele au fost făcute, sunt trimise la forurile superioare. Aşteptăm rezultate şi clarificări, dacă mai este necesar”, a  declarat directorul general al CEH.

Licitații fără negocieri

În septembrie 2013, societatea poloneză Kopex  şi-a adjudecat contracte în  valoare de peste 840 mii lei fără TVA, atât la CEH cât şi la SNH.  La Complexul Energetic Hunedoara, Kopex a câştigat contractul pentru stâlpi hidraulici portanţi dublu telescopici pentru secţii mecanizate tip TAGOR. Valoarea contractului a fost estimată la 303.000 lei, fără TVA, însă polonezii au venit cu un preţ de 302.022,40 lei, fără TVA iar licitaţia a fost de fapt o negociere fără anunţ de participare pe motiv că „lucrările/produsele/serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice”. Adică doar de cei de la KOPEX, societatea care a realizat complexul special pentru mina Lupeni. Tot luna trecută polonezii şi-au adjudecat la Societatea Naţională a Huilei (n.r.-care nu mai există de la 1 august când a fuzionat cu Complexul Energetic Hunedoara) un contract în valoare de 537.258 lei, fără TVA. În baza contractului KOPEX trebuie să furnizeze, tot pentru complexul de la Lupeni, piese de schimb pentru combina de abataj tip KSW 460NE sau echivalentă. Echivalentă desigur, cu ceea ce au livrat polonezii în 2007, adică GLINIK 18/41-POz revopsit.

Marea lovitură a polonezilor a fost  totuși livrarea către CNH a unui complex de abataj în baza unei licitaţii făcute cu dedicaţie, de la care firmele româneşti producătoare de utilaj minier au fost excluse din start. Atunci polonezii şi-au asigurat monopolul furnizării de utilaj minier către CNH, firmele româneşti cu activitate în domeniu pirzându-şi obiectul muncii. Încă de la punerea în funcţiune complexul a început să se strice, motiv pentru care, deşi era încă în garanţie CNH a început organizarea de licitaţii pentru piese de schimb. Valoarea achiziţiei era de peste un milion de euro. În septembrie 2008, la mai puţin de un an de la punerea în folosinţă, Compania Naţionala a Huilei a organizat o licitaţie pentru cei interesaţi, sub motivaţia că “ar putea exista o defecţiune în perioada de garanţie, iar până ar veni piesele nu se poate opri echipamentul”. Dacă este aşa, polonezii ar fi trebuit să-şi facă pe banii lor un stoc de piese de schimb şi nu pe banii statului român.

Întreaga conducere a Companiei Naţionale a Huilei de atunci,  a intrat atunci în vizorul organelor, fiind acuzată de achiziţionarea utilajelor poloneze în valoare de zece milioane de euro fără a avea asigurate sursele de finanţare la momentul licitaţiei.

Inspectorii Curţii de Conturi le-au imputat mahărilor din CNH şi faptul că au achiziţionat fără licitaţie piese de schimb în valoare de peste 400.000 de euro,  deşi utilajele se aflau în garanţie.

Caiet de sarcini întocmit ilegal

În caietul de sarcini, specificaţiile tehnice nu poartă, conform art. 36 din OUG. 43/2006, la sfârşit, menţiunea „sau echivalent” ceea ce conduce la ideea că nici o ofertă nu poate fi respinsă pe motiv că produsul prevăzut în propunerea tehnică nu este conform cu specificaţiile precizate, dacă ofertantul demonstrează, prin orice mijloace adecvate, că propunerea tehnică satisface într-o manieră echivalentă cerinţele autorităţii contractuale definite prin specificaţiile tehnice. În conformitate cu art. 15 din Normele specifice de protecţie muncii pentru minele de cărbune, şisturi şi nisipuri bituminoase, aplicarea unor tehnologii noi  într-un zăcământ, se va face în baza unei documentaţii avizată de către INSEMEX Petroşani şi aprobată de persoana juridică. Documentaţia tehnică se va întocmi de către elaboratorul tehnologiei. Echipamentele tehnice utilizate în cadrul noii tehnologii trebuie în prealabil certificate conform art. 4.1. din prezentele norme care prevede: „În lucrările miniere subterane se vor folosi numai echipamente tehnice destinate pentru condiţiile miniere de subteran, având caracteristicile de protecţie conform standardelor în vigoare în ţară şi certificate din punct de vedere al protecţiei muncii”.

Pentru avizare de către INSEMEX Petroşani trebuiau documentaţiile de avizare a institutelor din ţara de provenienţă a utilajelor şi echipamentelor, desenele de ansamblu pentru a emite certificatele de antigrizuanţă. Documentaţia de achiziţie nu a avut la bază nici un proiect tehnic din care să rezulte caracteristicile tehnice ale utilajelor şi a echipamentelor, din această cauză s-au propus în caietul de sarcini să se achiziţioneze diferite utilaje şi echipamente după cum probabil s-a discutat cu furnizorul polonez. Pentru    elaborarea studiului de fezabilitate trebuia contactat un institut de proiectare de specialitate, de către CNH – SA. Studiul de fezabilitate  trebuia analizat şi avizat în Consiliul Tehnico-Economic (CTE) al CNH – SA şi supus aprobării Consiliului de Administraţie şi AGA. Studiul de fezabilitate trebuia apoi prezentat în CTE – MEC pentru avizarea variantei propusă a fi aplicată la EM Lupeni, inclusiv a efortului financiar. După avizare în CTE – MEC, CNH – SA trebuia să contracteze institutul de proiectări care trebuia să eleboreze proiectul tehnic. Proiectul tehnic trebuia avizat în CTE al CNH – SA Petroşani şi pentru obţinerea fondurilor necesare trebuia proiectul tehnic susţinut şi în CTE – MEC pentru obţinerea avizului pentru soluţia tehnică şi valizarea fondurilor pentru implementare. La data vizionării la sediul EM Lupeni conform documentaţiei achiziţiei trebuia pus la dispoziţia solicitanţilor Proiectul tehnic care a stat la baza întocmirii   caietului de sarcini (de unde rezultau caracteristicile tehnice ale utilajelor şi echipamentelor) a documentaţiei de achiziţie, lucru care nu s-a făcut. După cum se observă din caietul de sarcini, caracteristicile acestora sunt asemănătoare cu ale complexului mecanizat polonez de tip Glinik 18/41 – POz care probabil era în stoc prezentându-l sub altă denumire.

Din cauza inexistenţei proiectului tehnic şi a unui program de exploatare coerent, în caietul de sarcini nu s-au trecut numărul de bucăţi de echipamente electrice cum ar fi: transformatoare de forţă care alimentează utilajele şi echipamentele, numărul şi caracteristicile tehnice ale echipamentelor electrice, de convorbire şi semnalizare ce vor fi livrate pe furnitură, lista cu piesele de schimb de primă dotare şi consumabile, acestea fiind menţionate ca „generalităţi”. Există din această cauză certitudinea că la perfectarea contractului s-a stabilit valoarea tranşei şi nu s-a negociat valoarea ofertei. Caietul de sarcini ignoră sub toate aspectele art.2 din OUG nr.34/2006. Interdicţia privind oferta separată şi acceptarea numai unei oferte unitare indică faptul că din start au fost excluşi producătorii tradiţionali din ţară. În toată această perioadă furnizorii din ţară au produs piese de schimb pentru combinele din import aflate în funcţiune conform nomenclatorului de fabricaţie. Din acestea rezultă că există mari diferenţe între caietul de sarcini şi contractul încheiat de CNH cu polonezii de la KOPEX pentru prima tranşă de furnituri, fapt care, la o analiză mai atentă a organelor abilitate ar putea furniza motivul real al încheierii contractului. Din contractul de furnizare pentru Complexul mecanizat de abataj nr. 201 APSP din 18.10.2006, se constată că finanţarea este asigurată numai pentru furnitura de 72 de secţii mecanizate, ce trebuiau livrate până la data de 15.12.2006, restul furniturii urmând a fi livrată în 2007, condiţionat de obţinerea fondurilor, conform contractului. La stabilirea valorii estimate a contractului nu s-au respectat cerinţele OUG 34/2006, privind informaţiile obţinute din prospectarea pieţii interne şi apoi a pieţii externe ca şi durata previzionată a contractului. Prin nerespectarea acestei ordonanţe, companiile producătoare de utilaje şi echipamente miniere din ţară, ca: UMT – PROMT Timişoara pentru SMA-5H, S.C. Muntenia SA Filipeştii de Pădure pentru SMA-2, CMA-1 şi CMA-2 sau GEROM – SA Petroşani, care produce de o sută de ani utilaje şi echipamente pentru industria minieră şi are angajaţi muncitori din oraşul unde se află sediul CNH, pentru SMA-2, SMA-5H, nu au primit nici o solicitare privind preţurile de producţie a susţinerilor mecanizate. Eliminând firmele româneşti, evaluarea preţului s-a făcut după preţurile stabilite de polonezi, în urma deplasărilor efectuate în Polonia de către conducerea Companiei.

CEH trebuia restructurat așa cum au cerut oficialii europeni

CEH a trecut de-a lungul anilor, de la înfiinarea sa  prin situații grele. Managementul defectuos  a dus la acumulare de datorii uriașe în cei peste șase ani de la înființarea lui. De-a lungul anilor, a beneficiat și de împrumuturi guvernamentale în valoare de 34.785.015, 45 lei, în vederea rambursării ajutorului de stat incompatibil stabilit în baza decizie C.E C/2648 din aprilie 2015, cazul SA 33475(2012/C).Deoarece la data limită stabilită pentru rambursarea împrumutului acordat pentru plata ajutorului declarat incompatibil, CEH a comunicat Ministerului Finanțelor Publice că nu dispune de sumele necesare pentru rambursarea împrumutului și a dobânzii aferente acestuia, iar cea de-a doua tranșă a împrumutului acordat cu titlu de ajutor de stat individual de salvare, în valoare de 68.523,10 mii de lei nu a mai fost acordată CEH.  Activitatea minieră a societății trebuia separată legal de celelalte activități potrivit legislației în vigoare ( conform prevederilor art. 9, alin.2 din OUG 22/2015. Procesul de divizare nu a putut parcurge etapele legale deoarece în data de 07.01.2016 CEH a intrat în procedura insolvenție. Până în prezent nu au mai fost reluate demersurile în vederea separării activității miniere de activitatea de producer a energiei.

Având în vedere situația actuală a CEH, din necesitatea asigurării aprovizionării cu energie electric în zona de nord-est a României, autoritățile române au început discuțiile cu Comisia Europeană încă din 2016, în vederea încredințării prestării unui serviciu de interes economic general(SIEG) unei întreprinderi constituite pe baza unor active viabile din cadrul CEH, respectiv grupul de 150 MW de la Paroșeni și grupul 3 de 235 MW de la Mintia.

Necesitatea asigurării aprovizionării cu energie electric și a creșterii nivelului de adecvanță a sistemului electroenergetic național (SEN) au rezultat dintr-un studio realizat de operatorul de transport și sistem CNTEE Transelectrica SA.

CEH încă poate contribui  la stabilitatea și adecvanța SEN. În același timp însă, trebuie avut în vedere că, pe termen mediu și lung, deși are un rol important în asigurarea securității energetic, producția de energie electric pe bază de cărbune va deveni tot mai restricționată, în contextul promovării resurselor cu emisii mai reduse de carbon și creșterii certificatelor de CO2.

În acest context, având în vedere că negocierile cu COM privind acordarea SIEG sunt în derulare, s-a impus o analiză a oportunității peomovării unui proiect de act normative privind acordarea accesului garantat la rețelele electrice pentru energia produsă în cadrul SE Paroșeni și SE Mintia, până la data de 30.06.2020, data la care încetează aplicabilitatea Planului Național de Tranziție. Astfel că, a fost aprobată OUG26/4.04.2018, prin care CEH, are obligația de a fruniza servicii tehnologice de sistem către operatorul de transport și sistem la o valoare a puterrii electrice de cel puțin 400 MW, în condițiile reglementărilor emise de ANRE.

După evenimentul nefericit s-a produs recent la E.M. Lupeni,  ministrul Energiei, Anton Anton a anunţat că va urma programul de închidere convenit şi autorizat de Comisia Europeană, conform Deciziei 2010/787/ U.E. Dacă ar fi ”scoase” cele două mine, Lupeni şi Lonea din programul de închidere,  consecinţele ar fi unele dezastruoase pentru CEH şi SNÎMVJ, deoarece acestea ar fi obligate să returneze toate sumele acordate cu titlu de ajutor de stat, aproximativ 400 milioane de euro.

Ministerul Energiei şi guvernul vor fi în imposibilitatea finanţării activităţilor de închidere şi a celorlalte cheltuieli excepţionale legate de costurile de reconversie profesională, costuri cu lucrări suplimentare pentru siguranţa în subteran (n.r.  – au fost acordate şi până în prezent, dar nu se vede eficienţa lor), accidentele se ţin lanţ, costuri reziduale ce decurg din aprovizionarea cu apă sau evacuarea apelor uzate, costuri cu recultivarea solurilor de suprafaţă, alte costuri de ecologizare, etc.

Agripa Greceanu

 

 

 

 

 

 

 

 

comments

Leave a comment

You must be Logged in to post comment.

OFICIAL MEDIA

Cursuri formare profesionala, calificare, perfectionare

OFICIAL MEDIA

SALVEAZĂ MUNȚII ROMÂNIEI

Agrement și relaxare în inima munților Bucegi

Totul despre lume, totul despre tine – cine esti, ce vrei, ce faci!

ROMANIA CULTURAL

OFICIAL MEDIA

Info Targoviste Complex

Pentru un corp sanatos

Pin It