Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Dragnea continuă să se facă de râs. Răspunsul lui Dacian Cioloș

dragnea-si-ciolos

Nu vreau sa invat limba demagogiei, sa spun lucruri doar de dragul de a da bine.
Mi-ati cerut cifre, v-am oferit cifre.

Poate cresterea economica nu se vede inca in buzunarele oamenilor, v-am spus ce am facut ca sa se vada in buzunarele oamenilor.

Poate ca aceasta crestere nu s-a vazut nici in buzunarele clientelor politice si poate asta afecteaza mult.

Limba romana pe care  vorbesc e una directa, clara.

Am preferat sa facem lucruri in loc sa vorbim prea multe.

Legat de Codul Fiscal: am cerut ministerului Finantelor sa vina cu propuneri de simplificare.

Nu intentionam sa crestem nicio taxa, niciun impozit, sa scadem pensiile sau salariile.

Am cerut ministerului sa vina cu propuneri de modificare in sensul simplificarii.

Au fost mai multe propuneri, unele au vizat anumite modificari care ar fi putut avea impact pe taxe, impozite.

Am spus foarte clar ca nu sustin aceste modificari si nu vreau sa fie puse in dezbatere publica.

Un secretar de stat a pus in dezbatere publica acel text si i-am cerut sa plece.

Ati reprosat ca importam uraniu. Pai daca mina era pregatita de acum 2-3 ani azi puteam deschide mina. Noi ne-am trezit cu o mina care trebuie inchisa si alt zacamint care nu era pregatit pentru exploatare.

Investim fondurile necesare pentru a putea fi exploatat anul viitor si pentru a nu inchide ciclul la Cernavoda importam.

La fel si cu spitalele. Daca garzile medicilor, neplatite din 2004, noi decidem sa le platit si tot noi suntem acuzati de ce nu au fost platit.

La fel infectiile nozocomiale, puse sub pres de ani de zile.

Atunci cand acest guvern e acuzat ca nu face destul si nu vorbeste destul ar trebui sa ne uitam daca nu cumva in trecut s-a vorbit prea mult si s-a facut prea putin.

Absorbtia zero – nu o sa mai repet, cine vrea sa repete o cifra care poate il reprezinta…Daca am fi avut proiecte pregatite in anii trecuti am fi avut o absorbtie mai buna, noi am pregatit deja proiecte.

Proiecte pentru fondul Juncker: Romania a trimis 200 de proiecte, din care niciunul nu a fost aprobat. Noi avem cateva zeci de proiecte dintre care unele dau semne ca vor fi aprobate, mergem pe proiecte mai mici.

S-au folosit cuvinte mari, legate de patriotism, de guvern vandut strainatatii, care nu da socoteala in fata parlamentului. Sunt prezent azi in fata parlamentului, sa dau socoteala.

Niciodata nu am refuzat o solicitare sa vin in fata dvs .

Pentru mine, patriotismul nu inseamna discursuri sforaitoare sau declaratii.

Pentru mine, om crescut la tara, inseamna sa nu minti, sa iti cuvantul, sa fii judecat dupa fapte.

Patriotismul este o chestie mult prea profunda pentru a veni cu ele in fata tarii sa obtin voturi.

Raportul lui Dacian Cioloș despre starea economiei:

In noiembrie anul trecut ne-ati oferit un mandat pentru a asigura in primul rand stabilitatea economica a tarii.

Oamenii asteptau un nou mod de a administra interesul public, mai transparent.
Integritatea a fost una din valorile pe care le-am asumat.

Ne-am concentrat pe cateva elemente: recastigarea increderii cetateanului in stat, asigurarea unui mediu mai predictibil, favorabil investitiilor.

E esential sa insistam in perioada urmatoare pe transferul cresterii economice in crearea de locuri de munca.

Ne-am asumat o canalizare a resurselor spre infrastructura, investitii care sa vizeze si zone precum Dobrogea, Oltenia sau Moldova, nu doar zonele favorabile.

Ati solicitat date privind situatia economica reala a tarii.

Legat de crestere, avem o crestere economica buna dar nu e un motiv de prezentare triumfalista.

Mai important e sa putem demonstra ca ne-am inscris pe un trend ascendent.
In semestrul I, cresterea economica a fost de 5,2% din PIB.

Cresterea estimata pe acest an este de 4,8%, fata de prognoza initiala de 4,2%.

E o crestere sustenabila dar are nevoie de reforme structurale si de incurajarea investitiilor.
Aceasta crestere se reflecta si prin mai multe locuri de munca si un salariu mai bun.

Numarul de salariati a crescut, la sfarsitul semetrului aveam cu 152.000 de salariati mai mult, din care 12.000 in sectorul public.

Continua tendinta de scadere a somajului, care ramane insa ridicat, in jur de 21-22% pentru tineri.

Cresterea economica are un impact pozitiv asupra salarizarii, salariul mediu net a crescut cu 12% in iulie 2016 fata de luna similara din 2015.

Exacerbarea pensiilor speciale risca sa puna in pericol sistemul de pensii.

Ne dorim sa regandim si sistemul de asistenta sociala pentru a reaseza ponderea de la beneficii sociale care incurajeaza marginalizarea spre servicii sociale care sa favorizeze incluziunea si creare de locuri de munca, sa ii incurajam pe cei asistati sociali sa se integreze in societate.

Trecem de la venitul minim garantat la venitul minim de insertie.

Cresterea economica e bazata atat pe consum cat si pe investitii. Pondere mai mare are consumul, dar practic toate sectoarele contribuie la crestere.

De cresterea consumului au profitat micile afaceri si serviciile (8%) si mai ales turismul, care a crescut in acest an cu 20%.

Cresterea puterii de cumparare se regaseste si in investitiile imobiliare, in semestrul I numarul de locuinte date in folosinta a crescut cu 21%, un rezultat cumulat al Programului Prima Casa si al cresterii veniturilor.

Investitiile, private si publice, in primul semestru au crescut cu peste 7% si chiar cu peste 10% in trimestrul doi.

Investitiile publice au crescut cu peste 15 %, cele cu infrastructura au crescut cu 22%.

Investitiile straine directe au crescut in primul semestru cu 2,3 miliarde, o crestere cu peste 25% , aproape 30%.

Toate aceste investitii inseamna si creare de locuri de munca.

Legat de exporturi, au crescut cu 4,2%. Balanta comerciala e negativa, importurile au crescut cu 11%.

Exporturile au crescut net peste media europeana si inseamna si o castigare de piete noi.

Cresterea importurilor nu se concentreaza cu precadere pe importurile de consum.
Peste 75% sunt bunuri intermediare si de capital, care se duc spre investitii.

Aceasta crestere arata ca trebuie sa stimulam in Romania productia acestor bunuri.

Am lansat mai multe programe in acest an.

In primele 8 luni, incasarile ANAF au ajuns la 132,4 mld lei, nivelul de colectare a veniturilor a crescut cu 1,6 mld lei (1,2%).

Datoria publica se situeaza la un nivel de 38,2% , mult sub nivelul maxim admis de 60%

Datoria guvernamentala estimata in 2016 e de 39,1 %

Deficitul dupa primele 7 luni e de 0,23% din PIB dar va creste pe masura ce cresc cheltuielile spre sfarsitul anului

Nivelul prognozat ramane de 2,8% din PIB in cash

Am putut in acest an, in aceste limite, sa orientam peste 2 mld de lei spre educatie si sanatate, cu precadere pentru a echilibra nivelul salariilor

Aceasta e situatia economica a tarii, stabila, cu un buget care isi urmeaza cursul planificat si care a permis sa aplicam obiectivele pravazute

Cum facem ca aceasta crestere sa se mentina?

Trebuie sa ne concentram atentia pe un mediu favorabil investitiilor si stimularea exportului, pentru a echilibra balanta comerciala

E important ca dezvoltarea investitiilor sa fie echilibrata teritorial

E important sa concentram investitiile si in zonele care atrag mai putine investitii, si aici am dat ca obiectiv si pana la sfarsitul anului vom veni cu un program care sa sprijine aceste zone, precum Valea Jiului, Muntii Apuseni sau Moldova

Ne gadim la un program de mobilitate a fortei de munca pentru a stimula deplasarea sa acolo unde e nevoie

Ne gandim la un act normativ care sa stimuleze formarea profesionala duala

Intentionam facilitati fiscale pentru companiile care investesc bani in formarea profesionala, pentru a putea fi dedusa

E important sa punem accentul pe industrii cu valoare adaugata

Vrem sa punem accentul pe cercetare-dezvoltare

Ne gandim si la investitii in sectorul public, in infrastructura spitaliceasca, unde pregatim pe langa cele trei spitale regionale si constructia de alte spitale pe baza de parteneriat privat

Am mobilizat din Fondul Juncker un milion de euro pentru asistenta care sa pregateasca aceste proiecte anul viitor

Investitiile in infrastructura din educatie raman o prioritate, venim cu un proiect care pana in 2018 asigura reabilitarea imobilelor care nu au autorizatie de functionare 

Un alt obiectiv important este debirocratizarea 

Reducerea birocratiei e la fel de importanta ca investitiile din infrastructuraAm luat mai multe masuri pentru a reduce aceasta povara

Am oferit posibilitatea de a plati taxele cu cardul si luna viitoare se va putea face direct din fata calculatorului prin site-ul ghiseu.ro

In aceasta toamna, adeverintele de venit si certificatele de atestare fiscala (5 milioane de deplasari) vor putea fi transmise direct prin sistemul informatic

Nu intentionam pana la sfarsitul mandatului sa crestem nicio taxa, niciun impozit, nicio indemnizatie

Intentionam sa simplificam codul fiscal, cu regim TVA special pentru agricultori, mici producatori

Am gasit o formula prin care producatorii agricoli persoane fizice sa nu fie obligati in inregistrarea TVA, care poate fi colectat pe restul lantului

Ne-am concentrat si pe stimularea capitalului autohton. E important sa concentram si sa crestem prezenta capitalului autohton, care se concentreaza in special la nivelul IMM

Am venit cu o schema de ajutor de stat specifica pentru IMM, pe care o pregatim si va fi gata pana la sfarsitul anului, 900 mil lei pana in 2020 

Fondurile europene – rata absorbtie pentru 2007 – 2013 a fost crescuta de la 58% la finele anului trecut la 78% in prezent, circa 3 mld euro

Pentru 2014 – 2020 suntem intr-o faza de pregatire a programelor, am lansat ghiduri de peste 13 mld euro, insumat, care isi vor arata rezultatele de anul viitor. Acum facem licitatiile de proiecte, semnam contractele si ele se implementeaza de anul viitor
Am asigurat o corelare intre fondurile europene si bugetul national, pentru prima oara

Platile in agricultura – In acest an s-a aplicat noua politica agricola comuna

Romania a ales un numar foarte mare de scheme de plata, respectiv un sistem mai complicat, care a dus la intarzieri de plata

De aici au venit acele intarzieri. Peste 90% din sumele alocate platilor directe s-au efectuat
Transporturi si infrastructura – in noiembrie anul trecut am gasit aproape toate santierele de infrastructura blocate

Am reusit sa deblocam aceste proiecte
Se lucreaza practic pe toate marile proiecte in momentul de fata

Nu o sa inauguram foarte multi km in acest an dar cel putin plecam cu satisfactia ca se lucreaza pe toate santierele

Pe Sebes – Turda se lucreaza pe 66 din cei 70km, pe Orastie – Sibiu

Pe Lugoj – Deva se lucreaza intens, exista un acord de mediu lipsa

Vom scoate la licitatie cele 2 tuneluri care au fost blocate

Pe Pitesti – Sibiu am gasit un caiet de sarcini pentru studiul de fezabilitate foarte slab, a trebuit sa-l renegociem, va fi probabil cel mai complex studiu al unei autostrazi din Romania

 Pe Pitesti Craiova – ne concentram pe centurile ocolitoare la Craiova si Bals, vom lansa licitatia in acest an

La CNADNR vrem sa venim cu o structura mai profesionista, care sa se concentreze pe investitiile in infrastructura mare

 

Pentru un material mai amplu va rugam sa continuati la sursă.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share