Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

CRISTI IORDACHE : DESPRE PUTERE CA PIERDERE SAU REGASIRE A SINELUI
CRISTI IORDACHE: DESPRE PUTERE CA PIERDERE SAU REGASIRE A SINELUI

Estetica (d)efectului puterii

În toate momentele dificile, de-a lungul timpului, oamenii au dovedit că pot şi cunosc exerciţiul solidarităţii.
Puterea nu există ca o forţă negativă a sinelui, la fel cum nu există “răul”. Dacă am fi fost judecaţi după faptele noastre şi “răul” ar fi trebuit stârpit, atunci Creatorul (oricare ar fi el) ar fi pierdut lumea pentru totdeauna, imediat după decadenţa cainiană (daca ne raportam la religia crestina). Invataturile traditionale sunt asemanatoare in fond, ele diferind numai ca forma data de grupurile sociale.
Dizarmonia ca vibraţie cotidiană este activă tocmai datorită unicităţii indivizilor. Ea atrage catastrofe şi calamităţi naturale, nu pentru a distruge, ci pentru a forma o punte de legătură între energiile împinse către poli opuşi. Cum “răul” se manifestă doar în plan fizic, acesta nu este posesor de forţă, deci în mod logic nu poate intra în conflict polivalent cu binele, care semnifică adevărul şi creaţia însăşi – el este omul ca fiinţă complexă, psiho-somatic şi spiritual. Raul ca manifestare a binelui imatur, poate deveni o amprenta negativa in existenta umana, dar acesta este cunoscut sub definitia de “prostie” sau “debilitate mintala”. Niciodata raul nu este opusul binelui, fiindca asta ar insemna sa fie insusiri ale indivizilor sanatosi.
Maria Tacino spune în “Amprenta Divină” : “binele nu este cel care învinge răul, ci Acela care îl vindecă, precum Adevărul luminează eroarea, nu o distruge. Nu există o luptă între bine şi rău, ci doar una internă a răului”.
Prin simplificare, puterea nu trebuie să vină dintr-o eroare şi să te consume ca pe un leş!
Puterea este mâna divină, VIBRATIA UNIVERSULUI, de mână cu tine!
De aceea în vremurile de cumpănă ale istoriei, s-a creat legătura dintre vibraţiile rătăcite, prin rezonanţa la unison a binelui, căci acesta din urmă şi totodată cel dintâi, deţine puterea vindecării.
Puterea este sinonimă cu graţia şi sensibilitatea, cu altruismul şi iubirea!
Puterea înseamnă libertate, continuitate şi armonie, toate acestea fiind însuşiri ale binelui într-un flux perpetuu care încarcă omul cu putere. Cine nu dă, nu primeşte!
Efectul alteritar, bine-rău, este un non-sens.
Până când indivizii devin conştienţi de acest adevăr creaţionist, au parte de “cutremure” sociale, inter-relaţionare şi deopotrivă, atenţionări divine, pentru ca în cele din urmă solidarizarea să-i întoarcă la “Întregul Universal”.inspire

Estetica puterii constă în adevăr, lumină şi dragoste. Fără ele, puterea este un stârv. Cu ele, orice nimic e mai mare si mai mult decat tot.
Despre estetica nimicului se poate vorbi la nesfârşit, însă deja ne vom afla într-o altă dimensiune spirituală.
Nu există decât o lege căreia să ne supunem, nu există putere în luptă cu puterea, nu există rău!
Maria Tacino încheie “Legea Iubirii” cu un citat din Evanghelia după Matei, cap.22, pentru cei care se raporteaza la crestinism, dar care poate fi extrapolat la nivel planetar:
“36. Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?”
37. Iisus i-a răspuns: “Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.” (Daca Dumnezeu semnifica esenta vietii, atunci constientizati si iubiti ESENTA vietii planetei in tot cuprinsul si ESENTA vietii voastre (eul) in adancul sau. n.a.)
38. “Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă.
39. Iar a doua, asemenea ei, este: “Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” (“Aproapele” poate fi mama, prietenul, adversarul, copacul, floarea, cuvantul, miscarea, parfumul, iarba, stanca, gandul, aerul, apa etc. n.a.)
40. În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi toţi Prorocii.

 

CRISTI IORDACHE: Estetica (d)efectului puterii – Un articol Oficial Media

@Cristi Iordache
Distribuie acest articol Oficial Media
Share