Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

In memoriam… parastas pentru Constantin Brâncuși – la Mănăstirea Lainici

Parastas pentru Constantin Brâncuși la  Mănăstirea Lainici

Sâmbătă, 16 martie,  a.c.  cu prilejul împlinirii celor 62 de ani de la înveşnicirea marelui sculptor Constantin Brâncuşi, la Mănăstirea Lainici va fi săvârşit un parastas pentru veşnica odihnă a artistului român. Slujba va fi săvârşită în biserica mare a sfintei mănăstiri de Arhimandritul Ioachim Pârvulescu, stareţul aşezământului monahal, împreună cu un sobor de preoţi.

Părintele stareţ Arhimandritul Ioachim Pârvulescu  a declarat că: ” putem spune că,  Brâncuşi a eternizat jertfa eroilor care au înfăptuit marele nostru ideal naţional.  Întreaga lui viaţă a fost o continuă suferinţă şi osteneală pentru înveşnicirea artei, deci el a suferit pentru oameni.  Unii interpretează operele sale de o manieră laică, strict lumească, uitând de faptul că Brâncuşi a sculptat şi Iubirea de Dumnezeu, gândind opera sa ca un creştin care a transfigurat anumite tradiţii culturale gorjeneşti şi româneşti într-o manieră liturgică. Orice legătură dintre oameni se stabileşte prin cuvânt, prin imagini şi prin pomenire, iar parastasul este un gând pozitiv către cel pomenit, care întăreşte o legătură cuprinsă într-o «ecuaţie» a lui Dumnezeu,  cu marele Brâncuşi. Putem spune, aşadar, că Brâncuşi a dus tradiţiile româneşti pe culmile cele mai înal­te ale lui Dumnezeu”.

Constantin Brâncuși este strâns legat și de la Valea Jiului și de hunedoreni

”Trecerea lui Brâncuşi prin  Petroșani are o deosebită importanţă. Brâncuşi poate fi asociat cu Petroşaniul, ca un brand pentru municipiul de la poalele Parângului. Se ştie, în anul 1904 Brâncuşi a plecat la Paris, a mai revenit de puţine ori în România, prilejul revenirilor constituind realizarea Ansamblului Monumental Calea Eroilor de la Tg-Jiu, adică Masa Tăcerii, Coloana Infinită şi Poarta Sărutului.

Pentru Petroşani, trecerea lui Brâncuşi prin urbe şi realizarea Coloanei Infinite la Atelierele Centrale Petroşani, în 1937, are o importanţă excepţională, pentru că este una dintre puţinele situaţii din istoria artei clasice prin care un realizator îşi definitivează opera (Coloana Infinită) nu numai prin aportul propriu, ci şi cu concursul altor contribuabili la finalizarea operei. Brâncuşi a venit la Petroşani în 1937, la începutul lunii august. A stat o lună, mergând zi de zi la Atelierele Centrale, unde a croit din lemn de tei primul model al coloanei, pe care l-a predat. La finele lunii august, a plecat la Paris şi n-a mai venit în Petroşani niciodată. Inginerii, proiectanţii, maiştrii, muncitorii conduşi de inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan în perioada septembrie-noiembrie 1937 au definitivat această capodoperă a lui Brâncuşi, considerată punctul lui de vârf şi de inspiraţie a întregii sale opere”, ne-a declarat Ovidiu Rizopol, unul dintre cei care au studiat operele brâncușiene.  Ȋn partea a doua a lunii august, timp de trei zile,  Brăncuşi ciopleşte în atelierul de modelare de la A.C.P. o faţă a unui element al coloanei, aici relizându-se apoi un model din lemn de tei în vederea turnării.

Ȋn continuare au fost turnate din fontă elementele şi s-au realizat cele trei tronsoane ale stâlpului central,  apoi au fost transportate la Târgul de fân din oraşul Tg. Jiu unde,  în 15 noiembrie este terminată montarea Coloanei Infinitului. Anul următor în perioada 20 iunie 25 iulie, firma elveţiană „Metalizarea”, care avea şi în România o filială, execută operaţiunea de acoperire prin pulverizare cu zinc şi apoi cu alamă a Coloanei Infinitului. La Lupeni în 1938 este realizată o grindă metalică, cu o lungime de 2 m, din două profile metalice „U” sudate spate în spate. Această inovaţie ca de altfel şi stâlipii metalici cu fricţiune de 100 kg vor intra în fabricaţie la A.C.P. şi vor fi utilizaţi în toate unităţile miniere ale societăţii.  Tot în 1938, Atelierele Centrale Petroşani alături de firma „O.Kohom and Co”, furnizează maşinile şi instalaţiile necesare punerii în funcţiune a Societăţii „Vâscoza” din Lupeni.

Masa Tăcerii și Poarta Sărutului au fost cioplite în piatră aduse la la cariera dim Banpotoc, cele 42 de scaune și celelalte 12 scaune rotunde ale Mesei Tăcerii au fost realizate în anul 1938 la firma lui ”Pietraru” din Deva și tot din capitala județului au venit maeștrii pietrari ai lui Maier din Deva, care au finisat pînă la starea brută Masa Tăcerii și Poarta Sărutului.

     

”Cum spunea şi Brâncuşi, ”voi nu ştiţi ce vă las eu” , cred că ar trebui şi noi, administraţia locală să ştim ce avem noi, la Petroşani şi de aceea va trebui să punem mai mult în valoare faptul că Brâncuşi a stat o lună de zile la Petroşani şi faptul că aici s-a realizat Coloana Infinită. Lucruri, cu siguranţă, foarte importante pentru municipiul Petroşani, pentru turismul cultural dacă vreţi, pentru simbolistica şi istoria Petroşaniului.

 

Chiar dacă Brâncuşi s-a născut în Gorj şi ansamblul monumental de la Tg-Jiu este centrul creaţiei lui Brâncuşi în România, cred că Petroşaniul are loc în ceea ce înseamnă acest nume important în lume şi în lumea aceasta a marilor personalităţi vizionare mondiale, pe care secolul trecut l-au dat. Încă o dată vă mulţumesc şi vă asigur de tot sprijinul meu şi al Consiliului local în toate demersurile care se vor face şi de-acum încolo în acest sens, având ca scop legătura aceasta dintre Brâncuşi şi Petroşani” spune și primarul Tiberiu Iacob Ridzi

Distribuie acest articol Oficial Media
Share