vin. dec. 13th, 2019

Oficial Media

Stiri, evenimente, opinii, atitudine

Mănăstirea Vratna şi Podurile Naturale de Piatră din Serbia

Atât pe teritoriul ţării noastre, cât şi pe cel al vecinilor noştri sârbi, mai dăinuie peste timp alături de bisericile de lemn de sute de ani şi mănăstirile la fel de vechi, unele dintre ele au câte 400-500 ani. Una dintre acestea este şi Mănăstirea Vratna,  ce se află în apropierea Negotinului, la graniţa dintre Serbia, Bulgaria şi România.

Este o mănăstire ortodoxă, şi poate fi găsită în aceiaşi zonă unde se află şi biserica ortodoxă românească, din localitatea Malainita, unde slujeşte preotul Boian Aleksandrovici. De asemenea în apropierea mănăstirii se află şi un canion deosebit cu Podurile Naturale de Piatră, ce sunt cunoscute încă din antichitate, ca nişte locuri cu neobişnuite vârtejuri de apă, reprezentând miracole ale naturii..

Prima mănăstire ce a fost ridicată în acest loc a fost ctitorită de regele Ştefan Milutin al Serbiei (1253-1321), din dinastia Nemanja, canonizat mai târziu de Biserica Ortodoxa Sârbă, şi de Sfantul Nicodim I din Peci, al zecelea mitropolit de Peci şi arhiepiscop al Serbiei, care a trăit între anii 1316-1325, prăznuit în ziua de 11-24 mai.

Mănăstirea a fost reconstruită în 1415 de către  “Sarban, din Struza”, în 1813 fiind incendiată de către turci, dar renovată patru ani mai târziu , în 1817, iar în 1837, mănăstirea a fost complet renovată de către  Jon Tajkulica.

Întregul ansamblu monahal a fost complet distrus între cele două Războaie Mondiale, iar după terminarea războiului a fost redeschisă şi modernizată prin construirea unei biserici noi şi a câtorva chilii pentru cele câteva călugăriţe şi maici ce se află şi în prezent în mănăstire.

Mănăstirea Vratna se află în de grija Mănăstirii Bukovo, fiind închinată Înălţării Domnului. Biserica are o lungime de şaisprezece metri şi o lăţime de aproape opt metri, zidurile acesteia având grosimea de doi metri şi jumătate.

Naosul bisericii este scund şi iluminat natural prin cele şase ferestre arcuite, iar pronaosul de două ferestre rotunde şi întregul interior al bisericii este pictat.

Biserica este simplă, fără turle  şi are doar o singură absidă , cea a altarului.

 

         

În Vratna se află şi trei poduri naturale de piatră, două dintre ele în vecinătatea Mănăstirii Vratna, şi cel de-al treilea, în Defileul râului Vratna.

Podurile de Piatră din Serbia sunt similar cu cele din Franţa, Slovenia sau Colorado, fiind declarate în 1957, monumente natural.

Cele trei poduri de piatră poartă denumirea de : Mala Prerast, Velika Prerast şi Suva Prerast, adică (Poarta Mică, Poarta Mare şi Poarta Uscată.

Râul Vratna era traversat de numeroase peşteri, care datorită eroziunii apei, asupra calcarului a dus la prăbuşirea tavanului peşterilor, asfel formându-se aceste arcuri de piatră, numite poduri.

Podul cel mai apropiat de mănăstire este cel numit (Poarta Mică) , care se află la 200 m în spatele sfântului lăcaş. Are 15 m lungime şi 34 m înălţime, lăţimea acestuia fiind de 33 m. Coborând puţin la doar 100 m se află (Poarta Mare),  care are 45 m lungime, 23 lăţime şi 26 m , înălţime. În spatele acestei porţi se află un podeţ de lemn ce traversează râul.

Cea de-a treia poartă se află în defileul râului la o distanţă de 4,5 km faţă de mănăstire. Este numită (Poarta Uscată) şi are 34 m lungime, 15 m lăţime şi 20 m , înălţime.

I se spune (Poarta Uscată) deoarece aceasta nu mai este traversat de rău, acesta dispărând în subteran în amonte de ea , la 50 m.

Peisajul este mirific, aerul este pur şi curat ceea ce cu siguranţă vă îndeamnă la “Drumuri pe cărări de munte” chiar dacă nu sunt în România, însă destul de aproape de graniţa Româno-Bulgaro-Sârbă.

 

 

 

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share
comments