Milena Sidorova
Nu sunt o minte sclipitoare. Nu sunt o erudită şi nici o devoratoare de spectacole de balet sau dans contemporan. Cunosc şi eu cîte ceva, puţin, şi doar dintr-o poziţie confortabilă mie, cea de iubitoare de artă în formele ei cele mai diverse. Trebuia să fac această introducere pentru a ajunge în acest moment în care să pot spune şi că nu mă impresionez uşor. De aceea, fiecare spectacol nou la care ajung este o provocare la adresa sensibilităţii mele.
Aşa a fost şi cel de la Teatrul Tony Bulandra, unde dansul contemporan a avut-o ca primă solistă pe Milena Sidorova, balerina a Teatrului de Balet din Amsterdam.
Am intrat nerăbdătoare şi curioasă să aflu dacă prestaţia ei, a lor, va fi la nivelul celebrităţii. Şi da, a fost. Un amplu spectacol de lumini perfect suprapus pe o muzica pătrunzătoare, cu inflexiuni cînd lirice, cînd ritmice, dar de fiecare dată cu adresabilitate precisă: inima spectatorului. Acolo imediat, în suflet, a intrat din primii paşi de dans Milena Sidorova. Mişcări de mare fineţe, o delicateţe prezentă chiar şi cînd muzica îşi schimba pe nesimţite ritmul, propulsînd spre noi mesaje dintre cele mai diverse.
Fiecare moment de dans al Milenei Sidorova şi al trupei, a reprezentat o emoţie unică, de nebănuite profunzimi, care pe mine m-a făcut să exclam în gînd: da, e bună, sunt buni. Mai vreau. Şi ne-au oferit o oră de încîntare, oră care a trecut atît de repede! Cum altfel cînd melanjul de culoare, sunet şi mişcare poate fi numit într-un singur fel: perfecţiune.
Nu-s de mirare mîinile care au aplaudat înflăcărat, minute-n şir, feţele de spectatori mulţumiţi dar mai ales emoţia artiştilor care au simţit că şi-au făcut datoria. Datoria aceea a lor minunată de a ţi se arăta ţie, de a te lua de mînuţă în lumea lor, pentru ca mai apoi să te readucă transformat în realitatea ta cea de toate zilele. Un Bravoooode mare excepţie şi pentru mult timp.
Petruta Serban
călător pe la reviste pe la câteva edituri “…spunea mama: fluturii făceau curte florilor şi-atunci am mişcat prima dată, apoi zi de zi pântecu-i zvâcnea aşa cum ţi se zbate ochiul stâng. când m-am născut căzuse bruma. eu n-am vrut sa ucid fluturii” în rest, căţărare liberă
Te ajutam sa faci bagajul!
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
Cum tratam pe cai naturiste hipotiroidismul?
Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei din Munţii Orăştiei
2, 4 miliarde de euro pentru programul EUROPA CREATIVĂ