Published On: mie, Iul 8th, 2015

Muzeul Poliţiei Române din Targoviste-15 ani de la înfiinţare

1004977_671620586216991_1005914311_nCOMUNICAT DE PRESĂ 

La data de 7 iulie 2000, cu ocazia Zilei Poliţiei Române (sărbătorită pe atunci pe 8 iulie), într-o atmosferă de mare sărbătoare, în prezenţa ministrului de interne de atunci, şi-a deschis porţile publicului larg Muzeul Poliţiei Române – singurul muzeu cu acest profil din ţara noastră. Aici, este prezentată evoluţia Poliţiei Române de la începutul sec. al XIX-lea, până în prezent, precum şi relaţiile de prietenie şi de colaborare dintre poliţiştii români şi poliţiştii din alte ţări.

Ideea înfiinţării unui Muzeu al Poliţiei Române la Târgovişte – oraş cu însemnate repere  istorice – s-a născut în anul 1998, când o delegaţie a I.P.A. – Regiunea Dâmboviţa, împreună cu colegi din regiunile Braşov şi Timiş, cu asistentul secretarului general şi cu trezorierul naţional au efectuat o vizită în Ungaria. Printre obiectivele vizitate s-a numărat şi Muzeul Poliţiei Maghiare, cu rol de liant între comunitate şi poliţişti. De aici a venit ideea înfiinţării unui muzeu similar şi în ţara noastră.

Încă de la început  au fost alături şi s-au aliat iniţiativei – preşedintele Secţiei Naţionale, membrii Comitetului Executiv Naţional, precum şi conducerea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa, cu sprijinul cărora s-au început primele pregătiri.

Muzeul Poliţiei Române (Casa coconilor) a fost amenajat într-o clădire monument istoric, cu mare valoare artistică şi istorică, construită în anul 1701, din iniţiativa domnitorului Constantin Brâncoveanu pentru copiii domnitorului şi refăcută în stil neoclasic între anii 1867 şi 1893, cu ocazia construirii Prefecturii.

La etaj, se află un hol lung cât toată clădirea, destinat expoziţiilor temporare, aici fiind vernisate peste 100 de expoziţii de-a lungul timpului. De o parte şi de alta a acestui hol central se află câte trei încăperi unde s-a amenajat expoziţia de bază a muzeului, care prezintă evoluţia Poliţiei de la înc. sec. al XIX-lea şi până în prezent.

Prima sală începe cu prezentarea Agiei – prima instituţie poliţienească consemnată de documentele istoriei, care avea obligaţia de a  asigura ordinea, liniştea şi curăţenia oraşelor Iaşi şi Bucureşti. Sub ordinele Agiei se aflau importante efective militare care participau la apărarea ţării. Între formatiunile militare aflate în subordinea agăi ce au activat în sec.al XVIII-lea pe teritoriul capitalei au fost şi Arnăuţii. Aceşia purtau uniforme împodobite cu motive orientale şi erau dotaţi cu arme de foc dintre cele mai perfecţionate. În anul 1822, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica va înmâna Marelui Agă Mihăiţă Filipescu Steagul Agiei. Pe una dintre feţe steagul avea brodată Buna Vestire şi, de aceea, ziua de 25 martie (când se sărbătoreşte Buna Vestire) este în prezent Ziua Poliţiei Române .

Prin Regulamentele Organice s-au înfiinţat primele organe de ordine ce vor purta numele de poliţie.

În anul 1850, domnitorul Ţării Româneşti, Barbu Ştirbei, a reorganizat instituţia dorobănţească şi, cu acest prilej, va modifica uniformele dorobanţilor.

Inspirată după modelul poliţiei statului francez, poliţia română a avut un rol important în realizarea Unirii din ianuarie 1859. După obţinerea recunoaşterii dublei sale alegeri pe plan internaţional, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în cadrul preocupărilor sale de modernizare a ţării, a acordat o atenţie deosebită şi activităţii instituţiei poliţieneşti.

În sala a doua este prezentată perioada interbelică, o perioadă de dezvoltare a poliţiei române. Prin Înaltul decret nr.1586 din 7 iunie 1928, uniformele ofiţerilor de poliţie se vor modifica şi vor căpăta o linie tradiţională românească ce va ţine până la noua schimbare a regimului politic din anul 1948.

În acea perioadă Direcţiunea Generală a Poliţiei – era organul coordonator şi de directivă a muncii informative a serviciilor poliţieneşti din întreaga ţară. În anul 1929 se stabileşte o distincţie clară între Poliţia Urbană, formată şi executată în oraşe de organele Poliţiei Generale a Statului din cadrul cărora făcea parte şi Inspectoratul Gardienilor Publici şi Poliţia Rurală, ce se realiza în mediul rural prin Inspectoratul General al Jandarmeriei.

Sala a treia este dedicată Miliţiei – înfinţată în anul 1949, având drept scop menţinerea ordinii publice pe teritoriul ţării, asigurarea muncii paşnice, a securităţii personale a cetăţenilor şi apărarea bunurilor statului şi ale poporului.

Aici au fost amenajate două colţuri dedicate unor mari personalităţi ale  Miliţiei: gen.(r) Dumitru Ceacanica, considerat cel mai mare judiciarist român, cel care a instrumentat în timpul carierei numeroase cazuri, unele celebre în epocă (cazul Rîmaru cel mai cunoscut criminal în serie din România),  precum şi un colţ dedicat gen. (r) Ion Anghelescu, doctor în criminalistică, unul dintre primii poliţişti români care a lucrat cu poligraful, autor a numeroase articole şi cărţi de specialitate publicate în ţară şi în străinătate şi a unor inovaţii şi invenţii folosite şi în prezent de către criminaliştii din întreaga lume.

Următoarea sală redă aspecte ale Poliţiei Române de după Revoluţia din Decembrie 1989. În prezent, Poliţia Română, aflată în plin proces de redefinire în societate, are contacte cu structuri similare din alte ţări, acumulând o bogată experienţă privind legislaţia, dotarea tehnică şi de cazarmare. De asemenea, se confruntă cu forme noi şi complexe de manifestare a criminalităţii, pentru combaterea cărora a fost necesară crearea unor structuri noi, precum şi extinderea celor deja existente.

comments

Leave a comment

You must be Logged in to post comment.

OFICIAL MEDIA