" /> Pădurile virgine ale României | Oficial Media
Published On: Dum, Sep 6th, 2015

Pădurile virgine ale României

România deţine un ade­vărat tezaur: cele mai întinse şi mai bine conservate pă­duri virgine din Europa tem­perată. Acestea sunt şi cele mai importante păduri din zona temperată din întreaga lume, din punct de vedere biologic. Cu totul, deţinem în jur de 300.000 de hectare de păduri virgine, adică vreo 5% din întreaga suprafaţă a fondului forestier, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS).

Din păcate, statul nu a avut grijă să le includă pe toate într-un sistem de arii protejate – pe 10 – 15% dintre ele le-a „uitat” pe dinafară. Astfel, beneficiind de cel mai bun lemn, aceste comori pot oricând să devină ţinta drujbelor. Suprafeţele neprotejate de lege se află în Apuseni, în zona Cibinului şi în Maramureş (Strâmbu Băiuţ şi Tăuţii Măgheruş).

Cele mai multe păduri virgine se găsesc la munte, de la 600 la 1.400 de metri, dar şi pe lângă marile râuri, pe coasta Mării Negre şi în Deltă. Studiul ICAS mai arată că multe dintre păduri vir­gine pe care le deţinem sunt uni­cate în Europa: de pildă făgetele din bazinul Nerei, amestecurile de brad-fag de la Sinaia, amestecurile de fag-brad-molid din Bucovina, co­drul secular Slătioara, gorune­tele din Munţii Zarandului (Bâr­zava), gorunetele de pe Cozia, cembretele din Retezat, o parte a pădurii Letea etc.

Pare incredibil, dar astfel de păduri adăpostesc arbori mul­tiseculari – gigant, cum sunt molizi de până la 60 de metri, brazi de până la 55 de metri, fagi ce depăşesc 45 de metri şi goruni care trec de 40 de metri. Chiar şi după moarte, aceşti „giganţi” rămân mai multe de­cenii în ecosistem, îngrăşând pământul şi antrenând instalarea unei întregi cohorte de întregi de vieţuitoare.

„Cele mai multe păduri de fag din pădurile virgine se află în nordul Gorjului, la vest de Olt, până în Banat şi au rămas intacte fiindcă, multă vreme fagul a fost neinteresant. Nu era folosit nici în construcţii, nici pentru cherestea. Pur şi simplu era lemn de foc. Acum a devenit foarte căutat şi valoros, crescând presiunea asupra sa. Am fost în astfel de zone. Vă pot spune că în pădurile din Maramureş este superb, ar­borii sunt aşa de sălbatici, că abia poţi să treci printre ei, iar în jur vezi numai bârloguri de lupi şi urşi.

Nişte păduri foarte frumoase se află pe ostroavele de lângă Dunăre, însă nu se ştie cu exactitate dacă ne aparţin nouă sau Bulgariei. De asta, pe frontieră e locul ideal să conservi. 75% dintre pădurile virgine se află pe teren extrem de accidentat. Aşa, zona nefiind accesibilă, ele au rămas intacte fiindcă au fost pro­tejate doar de Dumnezeu”, spu­ne dr. inginer Iovu Biriş, secretar ştiinţific la ICAS.

Lumea vastă, foarte puţin cunoscută, a pădurilor virgine româneşti, este unică în Europa. Ea aparţine de fapt nu numai patrimoniului naţional, ci de asemenea şi celui european, şi chiar mondial”, scria profesorul Jean Pardé, un mare specialist în silvicultură, citat în studiul ICAS. Aceste aprecieri se datorează şi vieţuitoarelor: în pădurile virgine există principalele grupe de animale  superioare care formează fauna ţării. Şi anume 84% din speciile de mamifere, 62% din cele de păsări, 87% din reptile, aproape 94% dintre batracieni şi 62% din peştii de apă dulce.

Spre comparaţie, ţări dez­voltate precum Austria, Elveţia, Italia, Franţa sau Spania nu au nici o pădure virgină, deşi deţin suprafeţe împădurite mult mai bine gospodărite decât ale noas­tre. În Europa, păduri virgine mai există în Bulgaria, Ungaria, Slovacia (dar pe suprafeţe mult mai restrânse decât cele din România), Finlanda, Suedia şi Norvegia.

Cercetătorii de la ICAS au stabilit câteva criterii după care o pădure este etichetată drept virgină. În primul rând, suprafaţa acesteia nu trebuie să aibă nimic care să trădeze mâna omului: cioturi, arbori tăiaţi, drumuri sau păşune pentru animale. Aşadar, o zonă intactă, dar păşunată, nu mai este virgină. Ca să ateste că s-a regenerat natural, fără intervenţia omului, pădurea trebuie să aibă arbori de toate vârstele, de la puieţi până la pomi de 500 de ani. Foarte importantă este prezenţa lemnului mort, care arată că pădurarul n-a a­juns acolo, să o cureţe. Apoi, o pădure adevărată trebuie să depăşească, ca suprafaţă, 50 de hectare. Asta fiindcă pădurilor mici le este mai greu să se regleze singure. În fine, terenul trebuie să aibă limite şi obstacole naturale: pâraie, creste, culmi.

În general, pădurile virgine din România sunt greu de protejat fiindcă se prezintă  foarte dis­persat, ca nişte insule.

Stejărel Ionescu

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •   
  •   
  •  
comments

Leave a comment

You must be Logged in to post comment.

OFICIAL MEDIA

Cursuri formare profesionala, calificare, perfectionare

OFICIAL MEDIA

Totul despre lume, totul despre tine – cine esti, ce vrei, ce faci!

Deputat Oana Vladuca

Deputat Carmen Holban

ROMANIA CULTURAL

OFICIAL MEDIA

Info Targoviste Complex

Pentru un corp sanatos

OFICIAL MEDIA
Pin It