Protecția consumatorilor vulnerabili de energie –prioritate strategică pentru viitor

Având în vedere venitul mediu relativ scăzut, gradul ridicat de inegalitate a veniturilor și riscul de marginalizare socială cu care se confruntă numeroși cetățeni români, diminuarea sărăciei energetice și protecția consumatorilor vulnerabili reprezintă o prioritate strategică în procesul de elaborare a politicilor naționale. Între 12 și 13,5% dintre români se află în situație de sărăcie energetică.

La nivelul UE, cel puțin 50 de milioane de persoane se străduiesc să plătească facturile la timp și să asigure încălzirea, răcirea și iluminarea corespunzătoare a locuințelor lor. Reducerea sărăciei energetice se va traduce în diminuarea cheltuielilor publice de sănătate, în scăderea poluării și scăderea emisiilor de gaze cu efect de seară, precum și în creșterea productivității și a activității economice.

UE nu dispune în prezent de un cadrul legal și administrativ unificat în abordarea sărăciei energetice. România poate aduce o contribuție importantă în condițiile prioritizării acestei problematici în agenda pachetului legislativ Clean Energy for All și a recentei lansări a Observatorului European al Sărăciei Energetice.

România are oportunitatea de a promova digitalizarea rețelelor de energiei, având în vedere dezvoltarea remarcabilă a sectorului IT.

Se observă tendința de creștere a numărului start-up-urilor din sectorul tehnologiei digitale, precum și disponibilitatea crescută a capitalizării unor asemenea investiții

Dependența de surse oligopoliste de energie și de rute de transport al gazului natural reprezintă o vulnerabilitate pentru sectorul energetic național, regional și european. Aproximativ jumătate din energia de la nivelul UE este importată la un cost de cca. 350 de miliarde de euro anual.

Deoarece România este unul dintre membrii UE relativ slab interconectați în domeniul energetic, este important să susținem această prioritate cu ocazia deținerii Președinției Consiliului UE. În acest context, România ar trebui să promoveze sporirea investițiilor în vederea creșterii capacității de interconectare la nivelul statelor membre UE. Un instrument util în acest sens, care ar îmbunătăți cadrul investițional pentru interconectări sunt Proiectele de Interes Comun (PCI), propuse de Comisia Europeană.

Menținerea strategică a unui grad adecvat de capacitate convențională, pe bază de combustibili fosili de care România dispune în mod natural, este constituie un factor de menținere a rezilienței și a adecvanței sistemului electro-energetic național.  Propunerea decarbonării sectorului energetic constituie o obligație deja asumată de România la nivel european.  Dintre propunerile de priorități de politici publice, creșterea eficienței energetice și digitalizarea sectorului energetic reprezintă direcții de realizare a obiectivului decarbonării sectorului energetic.

Sărăcia energetică nu poate fi combătută în mod eficient fără introducerea de măsuri de eficiență energetică în comunitățile vulnerabile. Or, astfel de măsuri sunt costisitoare din punct de vedere al investițiilor de capital, chiar dacă se amortizează în timp prin economiile de energie generate. În condițiile în care actualul cadrul de ajutor de stat în domeniul energiei expiră în anul 2020, este necesar ca, pentru realizarea unor mari proiecte de investiții în sectorul energetic, România să dezvolte propuneri argumentate privind susținerea oferită de stat unor asemenea proiecte.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media