comments

" /> Tăbliţele de la Tărtăria, judeţul Alba | Oficial Media
Published On: Dum, Iul 5th, 2015

Tăbliţele de la Tărtăria, judeţul Alba

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •   
  •   
  •  

În vara anului 1961 arheologul Nicolae Vlassa, aflat în localitatea Tărtăria pentru săpături, descoperă un mormânt straăvechi. La prima vedere nu observă nimic ieşit din comun, dar după excavarea osemintelor şi a diverselor odoare găseşte şi trei tăbliţe de lut neobişnuite. Fără să îşi dea seama tocmai făcuse o descoperire epocală.

Era vorba de celebrele tăblițe de la Tărtăria, care sunt considerate între primele mărturii din istoria umanității despre utilizarea scrierii. După cum au confirmat testele, acestea sunt cele mai vechi scrieri descoperite din lume, însă nu sunt recunoscute.

Tăblițele de la Tărtăria sunt citate foarte des, atunci când subiectul discuției este începutul scrisului în lume și/sau cele mai vechi scrieri din lume. Ele sunt adeseori citate, în sensul că ar putea candida la cel mai vechi scris din lume. Aceasta se datorează pe de o parte faptului că tăblițele poartă semne, dar motivul principal este vîrsta prezumată asociată acestor tăblițe (și desigur semnelor). Dacă vârsta estimată, cea de 5500 î.Hr. s-ar dovedi în final a fi reală, iar semnele se dovedesc a fi scris, atunci ele sunt cele mai vechi artefacte purtătoare de scris din lume. Celelalte candidate la cea mai veche scriere din lume și anume, scrierile egipteană, Harappa și cea sumeriană, datează toate din jurul datei de 3200-3500 î.Hr. Evident, distanța în timp între 3500 î.Hr. și 5500 î.Hr. este mare. Din păcate există un obstacol insurmontabil în ceea ce privește determinarea vârstei (posibilitatea datării cu carbon radioactiv nu mai există datorită unui tratament termic). În ceea ce privește faptul că pe ele este sau nu un scris, speranțe există și în timp cercetătorii vor putea spune dacă este doar proto-scriere sau scris adevărat, în acest caz din urmă desigur vor trebui să spună despre ce fel de scris anume este vorba pe fiecare din ele (ex. pictografic, ideografic, silabar etc).

Tăblițe oarecum asemănătoare au fost găsite în colina de la Karanovo, din sud-estul Bulgariei, într-un nivel neolitic, însă acestea corespund mileniului III î.Hr. Tăblițele de la Karanovo sunt reprezentate de câteva sigilii de lut dintre care unul – rotund, cu diametrul de 6 cm – are gravate semne pictografice și este împărțit în patru sectoare clar delimitate, la fel ca tăblița discoidală de la Tărtăria.

De la descoperirea lor pana astăzi, tabliţele de la Tărtăria încă sunt o sursă de controverse. Mulţi cercetători străini, ca David Whipp, Boris Perlov sau Iovan Todorovici, sunt de părere că simbolurile ce apar pe artefacte prezintă prima scrierea a lumii.

Marija Gimbutas, specializată în culturile neolitice europene, era de părere că înscrisurile găsite pe tăbliţe fac parte din ceea ce se numea „vechea scriere europeană”.

Descoperirile de la Tărtăria fac parte dintr-o cultură neolitică mult mai vastă, numită Vinca, ce s-a dezvoltat între 5500 şi 4500 î.Hr. pe teritoriul de astăzi al Serbiei, României, Ungariei, Bulgariei şi Greciei. La acea vreme era cea mai evoluată societate tribală de pe continent.
În această perioadă se fac salturi impresionante. Utilizau plugul, pentru acele începuturi umile reprezentând o adevarată revoluţie, oamenii sunt legaţi de pământ datorită agriculturii, iar aşezarile cresc considerabil fiind cele mai mari ale Europei. Cultura Vinca este cunoscută şi pentru o altă invenţie, primele unelte de cupru”.

Astăzi, ideea că leagănul civilizaţiei nu s-ar afla pe Tigru şi Eufrat, ci pe Dunşre încă stârneşte reacţii virulente, cauzate în special de ignoranţă.
Cel mai bun exemplu în acest caz este cultura Cucuteni care a fost scoasă din anonimat acum câţiva ani şi a luat prin surprindere întreaga comunitate arheologică mondială. Nu se stia ca o astfel de cultură complexă s-a dezvoltat în spaţiul carpato-danubian, deşi primele artefacte fuseseră găsite acum mai bine de 100 de ani.
Cultura Cucuteni împlinea aproape toate criteriile de a fi considerată prima  civilizaţie  adevarată a lumii, cu câteva sute de ani înainte de Sumer sau Egipt, în afară de unul, lipsa unui sistem de scris.

Localitatea Tărtăria se află la poalele versantului nordic al Munţilor Şureanu, de-a lungul malului stâng pe cursul mijlociu al râului Mureş. Pe un diametru de aproximativ 60 de kilometri s-au găsit fragmente osteologice ale omului Neanderthal şi ale omului de Cromagnon. La Turdaş, în apropiere de Tărtăria au fost executate nişte săpături în 1895 şi 1910, în urma cărora s-a scos la iveală vatra unei aşezări cu piese asemănătoare celor de la Tărtăria. La Daia Romană, la 12 km nord est de Tărtăria, s-a descoperit un vas cilindric a cărui vechime este anterioară datării sigililor din Sumer. Specificul acestor materiale descoperite i-a făcut pe cercetători să creeze o identitate proprie, sub numele de Cultura Turdaş-Vinca, cultură de acum 4500 – 3700 i.e.n., răspândită în Ardeal, Oltenia, Banat, Serbia, Ungaria, dar şi în alte ţări sau continente mai îndepărtate.
Multe din piesele găsite aici sunt expuse în muzeul de istorie din Orăştie.

 

Stejărel Ionescu

 

 

comments

Leave a comment

You must be Logged in to post comment.

OFICIAL MEDIA

Pentru un corp sanatos