Published On: Dum, Apr 2nd, 2017

Traversarea Leaotei- Asociaţia Chindia Jurasic Park

Traversarea Leaotei. Masivele muntoase ale Bucegilor și Leoatei au reprezentat, tot timpul, un adevărat magnet pentru pasionații de drumeție montană din județul Dâmbovița. Dar, configurația lor  a permis desfășurarea de multe și diverse alte forme de activitate (alpinism, speologie, cicloturism etc.), cât și posibilitatea derulării unor programe speciale de antrenament gen schi de tură.

Traversarea Leaotei

Desfășurată pentru prima dată în perioada 7-9 decembrie 1983, traversarea „de iarnă” din Leaota în Bucegi a devenit, de-a lungul timpului, o provocare pentru montaniarzii dâmbovițeni grupați în jurul A.T. Chindia. În anii următori ea a căpătat și un nume simbolic („Negru Vodă”) fiind programată în general, în prima duminică “cu lună plină” din luna februarie. Fie că s-a desfășurat în varianta clasică (cu plecare de la cabana Leoata – pe vremea când era “funcțională” –  și sosire la cabanele Padina sau Bolboci), fie în varianta inversă, traversarea Leaota-Bucegi a avut multe etape reușite, dar și (în funcție de vreme sau de starea zăpezii) semireușite – atingerea vârfului Leaota și coborâre pe Rătei-Șutila, coborâre pe Piciorul Jugureanu spre valea Brăteiului sau coborâre la cabana Bolboci. Oricum, distanța de 32 de kilometri dintre cabana Leaota și cabana Padina a fost parcursă în minim 12 ore și maxim 18 ore.

Traversarea Leaotei. Întrucât, în această vară, montaniarzii dâmbovițeni grupați în jurul Asociaţiei Chindia Jurasic Park au programate, în cadrul TOP 28, cele mai înalte vârfuri din Suedia și Finlanda (vârfuri aflate dincolo de Cercul Polar de Nord), traversarea Leaotei a fost considerată o etapă necesară. Drept pentru care, joi 30 martie 2017, nucleul de bază al „dinozaurilor” (Nicu Posta, Ileana Bocanciu, Ionel Glodeanu) a ajuns, cu sprijinul lui Marius Prundaru (Președinte la Asociația Ecologică Floare de Colț), la cabana Padina (1509 m) din masivul Bucegi. După o trezire matinală, startul s-a dat la ora 5, pe o vreme relativ închisă (fără stele pe cer), cu ceață și vânt ușor. A urmat o ascensiune pe un traseu cu alternanță de pământ-zăpadă moale, iar după două ore grele s-a ajuns în Șaua Strungulița, pe o ceață deasă care deja ne-a creat probleme de orientare. Vremea se anunța schimbătoare, când închisă, când însorită, dar fără precipitații.

Traversarea Leaotei. În aceste condiții, traversarea a continuat cu parcurgerea traseului de creastă și atingerea următoarelor puncte: șaua Bucșa (1706 m) – vârful Bucșa (1848 m) – șaua Dudele (1910 m) – culmea Pietrele Albe – vârful Sântilia Mare (1899 m) ajungându-se în uriașa șa numită Curmătura Firaelor, loc de intersecție de poteci (cu coborâre spre Fundățica), dar și de schimbare de direcție. Urmează alte vârfuri de altitudine medie: Secările (1889 m) – Cumpărata Crucii – Jugureanu (1746 m) – Mitarca (1829 m) și un ultim urcuș accentuat spre cea mai înaltă cotă a masivului, vârful Leaota (2133 m). După aproximativ 10 ore de mers, pe potecă curată sau prin porțiuni cu zăpadă mare și moale (prin zonele de pădure), cei trei montaniarzi ajung pe vârful Leaota unde sunt așteptați cu ceai și energizante, tot de Marius Prundaru. Astfel, o nouă cotă, un nou vârf simbolic este atins în cadrul deja cunoscutului TOP 100, topul cuceririi a 100 de vârfuri din România până la sărbătoarea Centenarului Marii Uniri.

Urmează coborârea de pe vârful Leaota și ajungerea, după alte mai bine de 5 ore, la mașina care îi aștepta în zona Mănăstirii de la Ziduri, pe malul pârâului Marginea Domnească.

O tură lungă (37 kilometri), o tură grea (16 ore) finalizată cu brio de experimentații montaniarzi dâmbovițeni. Aceeași echipă, completată cu alți 2 montaniarzi, va pleca în perioada 4 – 9 mai, să cucerească vârful Ben Nevis (1344 m – Scoția), cel mai înalt vârf (încă), din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. ( Nicolae POSTA, Președinte ACJP)

comments
Displaying 1 Comments
Have Your Say

Leave a comment

You must be Logged in to post comment.

OFICIAL MEDIA