114 milioane de lei pentru 9.463 de pensii speciale. Consiliul Fiscal: Este un moment neprielnic pentru creșterea pensiilor

9.463 de români primeau pensie specială la finele lunii martie 2020, cu 175 mai mulți decât în perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), scrie Agerpres. Ei primesc aproape 114 milioane de de lei, cea mai mare parte de la bugetul de stat, deoarece contribuția lor acoperă doar o mică parte din pensia primită.

4.018 dintre cei cu pensii speciale sunt foști magistrați, beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor. Ei au cea mai mare pensie medie, respectiv 18.880 lei, din care 17.614 lei cota suportată din bugetul de stat, iar diferenţa din bugetul asigurărilor sociale de stat (contribuția lor).

De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României beneficiau 835 de persoane. Pensia medie era de 5.769 lei, din care 3.308 lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 791 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.760 de lei (2.760 lei de la bugetul de stat).

Potrivit sursei citate, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.426 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.349 lei, din care 7.763 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 604 persoane, media fiind de 8.124 lei, din care 4.170 de lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.789 pensionari, pensia medie fiind de 4.658 lei, din care 2.741 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pe de altă parte, guvernanții sunt prea optimiști când vine vorba de banii publici. Este semnalul de alarmă pe care-l trage Consiliul Fiscal. Produsul Intern Brut se va duce mult în jos, iar deficitul bugetar ar putea chiar să ajungă la zece procente din PIB.

Consiliul Fiscal avansează două scenarii, unul cu o scădere economică de 4-6% și unul cu o contracție cuprinsă între 8 și 9%.

Și deficitul asumat prin rectificare, de 6,7% din PIB, este calificat drept unul puțin realist. În scenariu cel mai negativ el poate ajunge la 10,4% din PIB.

Veniturile bugetare vor fi mai reduse cu cel puțin 7-14 miliarde de lei față cele prognozate în proiectul de rectificare, spun cei de la Consiliul Fiscal. Este evident că în perioada următoare statul român va cheltui mai mult decât va încasa, iar dacă Guvernul va decide majorarea pensiilor de la 1 septembrie și eventual dublarea alocațiilor, deficitul va fi și mai mare.

Iar pentru a putea suporta aceste cheltuieli, Executivul va fi nevoit să se împrumute. Iar împrumuturile vor fi de folos pe moment, dar vor îngreuna situația economică pe viitor.

Membrii Consiliului estimează totodată că în lipsa unor măsuri de corecție, datoria publică a României ar ajunge la 62,3% din PIB în 2025, și la circa 91,2% din PIB în 2030, asta fără a lua în calcul efectele fiscal-bugetare ale pandemiei.

Sursa: DIGI24

Stejarel Ionescu

Jurnalist, scriitor, editor, terapeut

Distribuie acest articol Oficial Media