Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

ACUZAȚII GRAVE ADUSE LA ADRESA MINISTERULUI ECONOMIEI

Acuzații grave …

”Apreciem faptul că în spatele acestei politici de demolare a termocentralei Mintia  se ascund interese geostrategice și economice din afara României” 

Reprezentanții  Sindicatului Solidaritatea Hunedoara, iată că vin în fața opiniei publice cu acuzații grave la adresa ministerului Economiei, și fac dezvăluiri în premieră,  cu privire la interesele obscure din afara țarii, carefac  să conducă la renunțarea la Termocentrala de la Mintia.

Prin adresele înaintate președintelui  Klaus Iohannis, premierului și Direcției de Informații Hunedoara sindicaliștii trag un semnal de alarmă, în acest sens.

”Analiza efectuată la nivelul Ministerului Energiei a evidențiat faptul că în forma actuală, termocentrala Mintia nu își va putea continua activitatea pe termen lung, situație datorată în principal insuficienței fondurilor necesare asigurării cantităților de cărbune pentru funcționarea  la capacitatea cerută, dar și lipsei investițiilor în instalații pentru îndeplinirea condițiilor de mediu care au atras acumularea de datorii imense, rezultate din amenzile de mediu și nu în ultimul rând  din motive tehnice.   Ținând cont de aceste realități, Ministerul Energiei a elaborat un plan -alternativă pentru menținerea termocentralei Mintia ca un pol important în Sistemul Energetic Național, prin construirea unei noi termocentrale de 400-500 MW, cu turbine pe gaze naturale care va asigura energia  electrică și termică în zonă, beneficiind de o sursă calorică 100% autohtonă, disponibilă imediat și pe termen lung”, se arata într-un comunicat de presă semnat de reprezentanții ALDE.

Noua centrală va intra în funcțiune în trimestrul IV al anului 2023, programată cu o durată de funcționare de 30 de ani. Va fi deservită de aproximativ 300 de angajați, care vor fi preluați gradual de la actuala centrală încă de la începerea lucrărilor la noua centrală, fără a diminua forța de muncă actuală prin disponibilizări sau concedieri.

Sesizăm opinia publică și instituțiile statului cu privire la acţiunile Ministerului Energiei prin care se încearcă oprirea Termocentralei Mintia.

Semnalăm aspecte legate de politica dusă de Ministerul Energiei prin care se dorește renunțarea la Termocentrala Mintia, termocentrală care funcționează pe bază de cărbune și are o putere instalată de 1288 MW.

Considerăm că Ministerul Energiei încalcă astfel prevederile art. 1 și 3, lit. m, din legea 51/1991, și duce o politică de vulnerabilizare a Sistemului Energetic Național prin renunțarea la capacitățile de producere a energeiei electrice pe bază de combustibil fosil, singurele capacități care pot opera indiferent de condițiile climatice.  Constatăm că în ultima perioadă de timp România nu își mai poate asigura, nici vara, necesarul de electricitate, apelând constant la importuri tot mai mari, peste 1000 MW , de energia electrică.

Pentru asigurarea Programului de iarnă este nevoie de creșterea stocurilor de combustibil, cărbune și gaze naturale, și rezerva de apă în lacurile de acumulare.  Termocentrala Mintia se află sub semnul întrebării la acest capitol, Ministerul Energiei încălcând astfel și prevederile Legii 82/1992 care obligă la constituirea stocurilor rezervă de stat, știut fiind faptul că pe lângă obligația asigurării energiei electrice conform HG, peste 30% din cetățenii Municipiului Deva precum și o serie de instituții locale se încălzesc folosind agent termic de la această termocentrală.

Mai mult, Ministerul Energiei nu ia în considerare recomandările Comisiei Europene care încurajează folosirea sistemelor de încălzire centralizată și interzicerea centralelor de apartament pe gaze naturale, cunoscut fiind faptul că în cartierele cu blocuri debranșate de la sistemul centralizat, a crescut mortalitatea de cancer de peste 4 ori, în special la tineri, din cauza acestor centrale de apartament.

Ce se ascunde în spatele acestei politici de demolare a termocentralei Mintia???

Apreciem faptul că în spatele acestei politici de demolare a termocentralei se ascund interese geostrategice și economice din afara României. 

 

 

Termocentrala Mintia face legătura între sistemul energetic românesc și cel al Uniunii Europene (UCTE). De mare capacitate, această termocentrală poate asigura peste 10% din producția totală de energiei electrică a României, fiind singurul mare producător de energie electrică din zona de vest a României.
Oprirea acestei termocentrale fiind programată pentru anul 2024, după punerea în funcție a unei capacități nucleare de 1000 MW, la PACS ( Ungaria ) și închiderea inelului de 400 KV, cu consecințe asupra fluxului de energie electrică care până acum avea sensul din România spre Ungaria.

Soluția pentru conformarea Termocentrala Mintia la condițiile de mediu

Ministerul Energiei invocă prevederile unor Directive (2010/75/UE) sau Decizii ale UE ( Decizia de aplicare nr. 1442/2017 ), pentru a motiva retragerea din exploatare a grupurilor energetice de la Mintia, fără să țină cont de recomandările Institului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie – ICEMENERG București care executat pentru Termocentrala Mintia un test de ardere a unui sort de cărbune subbituminos cu conținut scăzut de sulf, ceea ce a dus la un rezultat al emisiei de SO2 cu valori între 137 și 163 mg/Nm³.
ICEMENERG București recomandă totodată continuarea testelor pe cazanul propriu zis de la Mintia, test ce poate confirma faptul că Termocentrala Mintia devine astfel singura centrală din România conformă la condițiile de mediu impuse de noile BAT pentru anul 2021 ( sub 150 mg/Nm³ ), prin simpla utilizare a acestui tip de cărbune subbitumunos.
Nu înțelegem în acest context de ce Ministerul Energiei nu a recomandat folosirea acestui tip de cărbune încă din anul 2007, sau cum justifică ministerul închiderea Termocentralei Mintia având în vedere costul infim pentru conformarea la condițiile de mediu, precum și faptul că din 2003 există în depozitul termocentralei echipamentele necesare retehnologizării grupului energetic nr. 4, nemontate nici la această dată.  Nu înțelegem de ce Ministerul Energiei nu înființează Piața de capacitate, un mecanism european de asigurare a capacității care asigură tranziția spre energia regenerabilă fără vulnerabilizarea SEN, vezi Germania, Polonia, Italia, Belgia.

Detalii considerate elocvente în susținerea suspiciunilor legate de faptul că Ministerul Energiei nu militează pentru interesul național. Aplicarea preferențială în România, a prevederilor Directivelor
2009/72/CE și 2005/89/CE, prin favorizarea producătorilor de energie electrică din surse regenerabile în detrimentul producătorilor clasici care folosesc combustibil solid, în speța de față Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., este un lucru deosebit de grav, care duce România  la dependența de importul de energie electrică.
Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. a fost înființată prin fuziunea S.C. Electrocentrale Deva S.A. cu S.C. Electrocentrale Paroșeni S.A. în luna noiembrie 2012, iar la 01.08.2013 realizându-se și fuziunea cu Socitatea Națională a Huilei S.A.
Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. are obligația conform HG 138/2013, art. 1, să funcționeze continuu la o putere de 200 MWh, fără însă, ca reglementatorul să acorde și o schemă de sprijin, în conformitate cu art. 3, alin. 3 din Legea 123/2012 care definește în mod clar, faptul că accesul garantatla rețelele electrice se acordă producătorilor care se află sub incidența unei scheme de sprijin.

 

Schemă de sprijin inexistentă până la ora actuală.

Precizăm faptul că, Sindicatul Solidaritatea Hunedoara a sesizat instituțiile statului la cel mai înalt nivel prin adresa nr. 7/14.02.2017  cu privire la pericolul transformării României în importator de energie electrică, în special în regiunea de vest și am cerut discutarea de urgență în cadrul C.S.A.T. a problemelor legate de siguranța sistemului energetic național. Societatea Complexul Energetic Hunedoara a făcut demersuri la Ministerul Energiei pentru a obține o formă de schemă de sprijin ( un exemplu fiind adresa nr. 6565 /2/ 14.07.2014 ), invocând prevederile Directivei 2009/72/CE și anume:
Extras din Directiva 2009/72/CE, art. 15, alin. 3 şi 4:
(3) Un stat membru impune operatorilor de sistem ca, la dispecerizarea instalaţiilor de producere care folosesc surse de energie regenerabile, să procedeze în conformitate cu art. 16 din Directiva 2009/28/CE. Statul membru poate, de asemenea, solicita operatorului de sistem ca, la dispecerizarea instalaţilor de producere, să acorde prioritate instalaţiilor cu producere combinată de energie electrică şi termică.
(4) Din motive de siguranţă a alimentării, un stat membru poate dispune să li se acorde prioritate la dispecerizare instalaţiilor de producere care folosesc, ca sursă primară de energie, combustibili indigeni, într-un procent care să nu depăşească, într-un an calendaristic, 15% din totalul energiei primare necesare pentru producerea energiei electrice consumate în statul membru respectiv.
Art. 15, alin. (4), din Directiva 2009/72/CE, reprezintă o normă derogatorie de la regula generală de dispecerizare a instațațiilor de producere, stipulate în art. 15, alin. (2), a aceleași directive:
„Dispecerizarea instalațiilor de producere și utilizarea interconexiunilor se stabilesc în baza unor criterii care sunt aprobate de către autoritățile de reglementare naționale competente și care trebuie să fie obiective, publicate și aplicate într-un mod nediscriminatoriu, în vederea asigurării funcționării corespunzătoare a pieței interne a energiei electrice. Criteriile țin seama de ordinea de prioritate economică a energiei electrice provenite de la instalațiile de producere disponibile sau din transferurile prin interconexiuni, precum și de constrângerile de ordin tehnic ale sistemului”.
Din conținutul acestor articole, se observă că regula dispecerizării instalațiilor de producere a energiei electrice este „ordinea
de prioritate economică”, respectiv ierarhizarea surselor de alimentare cu energie electrică după criterii economice, criterii specifice piețelor
concurențiale.
Totuși, atât în conținutul directivei europene, prin art. 15, alin. (4), cât și în conținutul legii naționale de transpunere a directivei, prin art. 5, alin. (3), sunt menționate expres situații în care un alt criteriu este prioritar criteriului ordinii de prioritate economică. În acest caz, criteriul prioritar este siguranța alimentării cu energie electrică a sistemului electroenergetic național, prin menținerea în funcțiune a unităților de producere a energiei electrice care pot funcționa în orice condiții pe toată perioada anului și care utilizează combustibili indigeni, limitându-se cota de piață a acestora la 15% din totalul energiei primare necesare pentru producerea energiei electrice consumate, astfel încât piața concurențială să fie afectată cât mai puțin.
În fapt, este vorba de o măsură de minimă siguranță a SEN și independența energetică a oricărui stat membru al UE. O măsură perfect înțeleasă de Guvernul României, a cărei aplicare a fost dispusă în concret prin HG nr. 138/2013, însă neînteleasă de către ANRE, care nu a reglementat cadrul de aplicare și ca atare neaplicată, în pofida prevederilor legale, a interesului SEN și a statului român.
Noțiunea de siguranță a alimentării sistemului electroenergetic, o regăsim menționată explicit și în fundamentarea Directivei 2005/89/CE privind măsurile menite să garanteze siguranța aprovizionării cu energie electrică și investițiile în infrastructură, la puncul (5), astfel:
“La promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile, este necesar să se asigure disponibilitatea capacității de rezervă asociate, în cazul în care acest lucru este necesar din punct de vedere tehnic pentru menținerea fiabilității și siguranței rețelei”.
Așadar, însăși promovarea și dezvoltarea producției de energie electrică din surse regenerabile determină impunerea asigurării unui grad corespunzător de siguranță a alimentării cu energie electrică, tocmai din cauza variabilității și incertitudinii acestui tip de energie.
În fundamentarea Directivei 2005/89/CE, la punctul (10) observăm că măsurile utilizate pentru a garanta menținerea la niveluri corespunzătoare a capacității de producție de rezervă pot fi completate de alte instrumente nediscriminatorii, precum remunerarea capacității.
De asemenea, observăm că directiva 2005/89/CE, prevede la art. 3, alin. (1), alin. (2), lit. (a) și (f), ca imperios necesară, asigurarea continuității furnizării energiei electrice, precum și necesitatea de a asigura o capacitate de producție de rezervă, suficientă pentru a garanta o funcționare stabilă.
Având în vedere și faptul că, legislaţia europeană în domeniul energetic se bazează în mare măsură pe mixul energetic, considerăm că și din acest punct de vedere, interesul național nu a primat. România are nevoie de construirea de noi societăți energetice care să cuprindă capacități bazate pe mai multe tipuri de resurse pentru producerea energiei electrice, capacități care să prevină situațiile de criză în sistem, precum cele întâlnite în iarna anului 2017 și 2019. S-a constatat faptul că o iarnă cu ger sever pe o perioadă lungă de timp, duce la creșterea consumului de energie electrică, iar singurii producători de energie electrică care sunt operaționali indiferent de condițiile meteorologice sunt cei care folosesc combustibili fosili.
Au fost constatate mai multe lacune în reglementarea situațiilor de criză în sistem, lucru ce a dus la creșterea prețului la energie electrică în iarna anului 2017 cu 77%, în condițiile unei creșteri a consumului de energie electrică de doar 8%. Acest indicator poate arăta că PZU (piața zilei următoare), are o plajă mult prea mare, generând anomalii în stabilirea prețului la energia electrică.
Situația din primele luni ale anului 2017 și 2019 a fost întâlnită și vara pe fondul unei secete majore, lucru ce putea duce la incapacitatea de a se asigura alimentarea continuă cu energie electrică la consumatorii finali. Este imperios necesară, o reașezare a actorilor de pe piață, pe criterii care să urmărească în principal asigurarea continuității furnizării energiei electrice. Aplicarea preferențială a directivelor europene o regăsim în generozitatea schemelor de sprijin oferite producătorilor de energie electrică din surse regenerabile, de aici și suspiciunile legate de anumite interese străine României de a falimenta producătorii strategici care folosesc combustibil indigen și care asigură independența energetică a țării.
Un argument în susținerea celor prezentate mai sus, îl găsim în încercarea de a condiționa funcționarea în continuare a Societății Complexul Energetic Hunedoara S.A. sub o altă formă organizatorică de tip SIEG ( Serviciu de Interes Economic General ), propusă de Ministerul Energiei și aflată în analiza Comisiei Europene care are ca termen de funcționare,  anul 2024, an în care întreaga activitate minieră și energetică din județul Hunedoara va fi oprită. Apreciem că referința care a fost aleasă pentru a argumenta necesitatea funcționării doar până în anul 2024 a noii structuri, nu este întâmplătoare sau de bună credință, având în vedere și faptul că cei care au propus acest SIEG, nu au solicitat și aprobarea Consiliului de Administrație al S. CEH S.A. și avizul AGA. Anul 2024 provine de la termenul de finalizare a proiectului Transelectrica de închidere a inelului de 400 KV, moment în care schimburile transfrontaliere se vor intensifica. Acesta este probabil și scopul renunțării la termocentrala Mintia, pentru că practic România renunță la o putere instalată de 1288 MWh, care va fi înlocuită cu energia produsă începând cu anul 2023 de o nouă capacitate nucleară din Ungaria, de 1000 MWh, la Pacs și încă 1500 MW în anii următori.
Apreciem că, Ministerul Energiei trebuie să urmărească ca punct de referință care poate justifica funcționarea termocentralei Mintia pe  termen nelimitat, Consumul Propriu Tehnologic al rețelelor de transport ale Transelectrica și prin urmare a costurilor aferente acestor pierderi datorate distanțelor mari de la producătorii de energie electrică situați în mare parte în sudul țării, respectiv consumatorii finali situați în nord, nord-vestul României.  Eliminarea acestor pierderi se poate face doar prin injecție de putere cât mai aproape de consumatorul final, deci se poate observa că perioada de timp la care se raportează noua structură organizatorică, de tip SIEG, nu urmărește decât oprirea activității de producere a energiei electrice într-o regiune atractivă pentru producătorii aflați în afara țării.
Extras din Raportul  privind rezultatele investigației sectoriale pe piața de energie a Consiliului Concurenței. Pieţele de energie electrică pot funcţiona numai dacă sunt susţinute de infrastructura sistemului electroenergetic. Imposibilitatea de stocare a energiei electrice şi nevoia de a echilibra în permanenţă producţia cu consumul (cererea şi oferta), determină dependenţa ariei geografice aferente pieţei de energie electrică de condiţiile reţelei de transport.  Atunci când este transportată, energia electrică respectă legile fizicii, urmând direcţia cu rezistenţa cea mai slabă, ceea ce generează o serie de probleme sistemului de transport, îar lipsa unei alocări eficiente a capacităţii, putând conduce la supraîncărcări şi congestii de reţea. O altă întrebare la care trebuie oferit răspuns este: de ce ANRE și Consiliul Concurenței nu intervin pentru a elimina aceste aspecte îngrijorătoare care pot afecta grav siguranța alimentării cu energie electrică a sistemului electroenergetic național și de ce Ministerul Energiei nu promovează strategii care să crească gradul de siguranță a Sistemului Energetic Național?

Solicităm verificarea aspectelor prin care se aplică preferențial anumite prevederi europene și obligarea reglementatorilor din domeniu să transpună complet și corect directivele europene mai sus amintite, ca fiind singurele măsuri legale care pot asigura alimentarea continuă a rețelei.

Aspecte de luat în considerare

Ministerul Energiei refuză promovarea unor soluții pentru salvarea termocentralei Mintia ( vezi utilizarea cărbunelui subbituminos cu conținut redus de sulf ).
Ministerul Energiei promovează lichidarea a șase grupuri energetice la termocentrala Mintia, cu o putere instalată de 1288 MW.  Demersul prin care se dorește menținerea doar a unui grup energetic la termocentrala Mintia care să asigure până în 2024 un Serviciu de Interes Economic General (SIEG), a fost promovat de o parte din actualii funcționari din Ministerul Energiei pe vremea când erau angajații S. CEH S.A. Cei care au inițiat acest proiect de tip SIEG prin care se păstrează doar un grup energetic la termocentrala Mintia, proiect neavizat de Consiliul de Administrație al S. CEH S.A. și de AGA, sunt aceeași care astăzi dețin funcții la nivel de minister și promovează în continuare acest proiect. Proiectul propus pentru termocentrala Mintia seamănă izbitor cu cel derulat la termocentrala Paroșeni unde din patru grupuri energetice a rămas doar unul.  O altă asemănare cu scenariul de la termocentrala Paroșeni este faptul că se promovează montarea unui grup energetic pe gaze naturale la Termocentrala Mintia, singurul grup care va rămâne în funcție, cu aceeași societate care a montat ultimul grup la Paroșeni.
De asemenea, semnalăm riscul ca România să piardă în zona de vest a ţării, un important producător de energie electrică şi să devină cel mai mare importator în această regiune a UE.


Piaţa de energie din România nu are reguli, ANRE fiind instituţia care ar fi trebuit să reglementeze această piaţă. Pentru a elimina producătorii clasici de energie electrică, singurii care asigură în orice anotimp siguranţa SEN, chiar instituţiile statului vin cu condiţii false, invocând în mod mincinos condiţionalităţile impuse de Comisia Europeană pe parte de mediu, fără a arăta în mod onest că România s-a conformat la condiţiile de mediu atât în ceea ce priveşte emisiile de carbon cât şi puterea instalată în sectorul regenerabilelor. Uniunea Europeană a aprobat pentru mai multe state comunitare, o serie de mecanisme pentru asigurarea capacităţii de rezervă pentru a garanta securitatea aprovizionării cu energie electrică ( vezi cazurile: SA 48648 – Belgia; SA 45852-Germania; SA 42011-Italia; SA 46100-Polonia; SA 48490-Franţa şi SA 48780-Grecia).  În România această analiză avea termen luna martie 2019, probabil pentru ca termocentralele să fie deja falimentate, CSAT fiind astfel poate singura instituţie care poate intervenii repede în protejarea acestor producători.

Un alt aspect de reţinut este faptul că investitori din ţări ca Polonia ( Termo-Rex S.A.; Rafako S.A.; ZRE Katowice S.A.), China, Israel, care şi-au manifestat interesul pentru a investi în termocentrala Mintia, sunt ţinuţi la poarta Ministerului Energiei fără nici o explicaţie, singurii investitori promovațí fiind cei din Japonia. Facem această sesizare pentru a apăra interesele naționale, în încercarea de a salva de la colaps Sistemul Energetic Național, ”  arată în adresa sa înaintată structurilor central, reprezentanții  sindicatului hunedorean.

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share