21/04/2021

ARMATA se construiește în MODERNITATE, INFORMAȚIE, CUNOAȘTERE

Carta Albă a Apărării 2021 concretizează angajamentul ferm al Guvernului pentru asigurarea securității poporului român și pentru apărarea teritoriului, valorilor și intereselor noastre naționale. Scopul ei fundamental este de a stabili un set integrat și cuprinzător de măsuri și acțiuni pe termen mediu și lung în domeniul apărării, menite să asigure României Forţe Armate capabile să protejeze interesele naţionale vitale, oricând va fi nevoie. În același timp, contextul strategic și de securitate este, plin de incertitudini, cu amenințări complexe, de natură hibridă, necesită abordări conceptuale şi tactice adaptate unui ansamblu de securitate supus unor modificări şi evoluţii continue.

CARTA-ALBA-A-APARARII-

”Crearea unui mediu de securitate stabil, prin creşterea nivelului de rezilienţă în faţa ameninţărilor de orice tip, va oferi României şansa de a beneficia, fără impedimente, de oportunitățile extraordinare de dezvoltare, care pot contribui semnificativ la creşterea bunăstării și prosperităţii. Ne dorim să asigurăm ţării noastre locul pe care îl merită în sistemul internaţional, un sistem aflat într-un proces de reașezare a polilor și distribuției de putere, de apariţia unor curente naţionaliste, de manifestare a politicilor de forță. În acelaşi timp, asistăm şi la o contestare a multilateralismului și cooperării în cadrul tratatelor, regimurilor și organizațiilor internaționale și regionale. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, Uniunea Europeană şi partenerii noştri strategici sunt pilonii pe care ne-am fundamentat și ne vom fundamenta în continuare politicile de securitate. România susţine procesele continue de adaptare şi modernizare de la nivelul NATO şi UE, organizaţii care trebuie să răspundă spectrului larg de noi provocări. România se confruntă cu o paletă extinsă de noi amenințări, mult mai sofisticate și mai complexe, care generează efecte specifice atât confruntării, cât și surprinderii strategice. Regiunea Mării Negre a căpătat noi valențe strategice, Peninsula Crimeea transformându-se, în urma anexării ilegale din 2014, într-o adevărată platformă de proiecție a forței la mii de kilometri distanță, până în estul și sudul Mării Mediterane. Pandemia de COVID-19 a amplificat vulnerabilitățile și riscurile deja existente, a creat, de asemenea, unele noi, cu un impact major în plan economic, strategic și de securitate, în anii viitori. Am fost forțați să luăm măsuri extraordinare și să regândim modul de funcționare și interacțiune a tuturor componentelor administrației publice, Ministerului Apărării Naționale revenindu-i un rol esențial, în prima linie, al sprijinirii autorităților statului în combaterea efectelor pandemiei.

Carta Albă a Apărării 2021 este cel mai important document de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2020-2024, constituind, totodată, principalul document departamental de planificare la nivelul Ministerului Apărării Naționale, care fundamentează celelalte documente subsecvente, respectiv Strategia militară și Directiva de planificare a apărării. Documentul reflectă schimbările majore la nivel regional și internațional, identifică și propune soluții ca Forțele Armate ale României să fie cât mai bine pregătite pentru a-și îndeplini misiunile de apărare a țării. CA 21a avut în vedere concluziile rezultate în urma desfășurării Analizei Strategice a Apărării fiind concepută într-o nouă paradigmă strategică, diferită de cea a ultimilor 20 de ani, în care atât Armata României, cât și aliații noștri din NATO și UE, ne-am concentrat eforturile pe combaterea terorismului, în principal în misiunile din teatrele de operații din Afganistan și Irak. Este o paradigmă care se fundamentează pe premisa că, pentru a fi eficienți trebuie să conștientizăm că Armata se construiește în modernitate, informație, cunoaștere și noi tehnologii. Scopul final urmărit este consolidarea posturii de apărare și descurajare, prin dezvoltarea acelor tipuri de forțe și capabilități care să ne permită să ripostăm oricărui posibil agresor, indiferent de mărimea forței acestuia, de o manieră care să facă o agresiune împotriva noastră prea costisitoare pentru a fi încercată. Pentru aceasta avem nevoie de cinci elemente esențiale, a căror dezvoltare este urmărită cu consecvență în prezentul document de planificare a apărării: capabilități de înaltă tehnologie, o resursă umană înalt educată și foarte bine instruită, o puternică industrie
de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituționale centrată pe cunoaștere și inovație și, nu în ultimul rând, reziliența ”  se arată în documentul MAPN.
Pornind de la aceste premise, CA 21 transpune în practică cerințele formulate de Strategia Națională de Apărare a Țării, de a gândi și realiza constructul de securitate și apărare ca un angrenaj unitar, fundamentat pe contribuția convergentă și substanțială a tuturor instrumentelor de putere ale statului.

Conform prevederilor Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2020-2024, unul dintre elementele de noutate introduse prin document este reprezentat de dimensiunea de reziliență, care dobândește un profil pregnant : „Consolidarea reziliențe Își reducerea vulnerabilităților reclamă o strategie multidimensională flexibilă și o perspectivă amplă asupra tuturor sistemelor, pentru reducerea riscurilor asociate unei crize, dar și pentru îmbunătățirea capacității de gestionare rapidă a mecanismelor de adaptare la nivel local, național și regional. Reziliența acoperă toate stadiile unei situații de criză, de la prevenție (atunci când este posibilă) la adaptare și limitarea efectelor (când este necesară), și include transformări pozitive care consolidează abilitatea generațiilor actuale și viitoare de a își
asigura necesitățile.”

În acest context, CA 21 direcționează eforturile subsumate obiectivelor politicii de apărare, într-o abordare cuprinzătoare, care are în vedere consolidarea cooperării interinstituționale pe toate palierele subsumate apărării naționale, inclusiv din perspectiva dimensiunii de reziliență, având în vedere domeniul de responsabilitate al Ministerului Apărării Naționale.

Obiectivele politicii de apărare pentru perioada 2021-2024:
-dezvoltarea posturii naţionale de apărareşi contribuția la consolidarea rezilienței;
– consolidarea profilului strategic al Românieiîn cadrul NATO şi UE pe dimensiunea de apărare și descurajare;
– aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA și dezvoltarea cooperării cu ceilalți parteneri strategici ai României;
– consolidarea profilului României de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre;
–  dezvoltarea cooperării internaţionale bilaterale și în format multilateral în domeniul apărării;
–  sprijinirea autorităților publice în gestionarea situațiilor de urgență.

 

 

 

 

 

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share