28/01/2021

Astăzi mare sărbătoare în Valea Jiului

Ca în fiecare an, pe data de 4 decembrie, minerii Văii Jiului sărbătoresc praznicul Sfintei Mari Muceniţe Varvara. Tradiţia sărbătoririi Sfintei Varvara – Ocrotitoarea minerilor din Valea Jiului, dăinuie de peste 120 de ani, fiind adusă în Valea Jiului de minerii din Silezia. Mărturie vie stă catapeteasma bisericii catolice din municipiul Lupeni care înfăţişează pe Sfânta Barbara ocrotitoarea minerilor, geologilor, artileriştilor, prizonierilor, clopotarilor.

            De atunci, în fiecare an, minerii de la toate exploatările miniere din Valea Jiului omagiază această zi, comemorându-şi ortacii dispăruţi în nefericitele accidente care au întunecat istoria mineritului din aceasta zonă şi cinstindu-i pe ortacii prezentului, cei care îşi riscă în fiecare zi viaţa. Istoria consemnează ca Sfânta Muceniţa Varvara s-a născut în vremea împăratului Maximian (284-305), într-o cetate din Răsaritul Imperiului Bizantin. Tatăl ei, pe nume Diascor, păgân grec, avea mare grijă de fiica lui, din pricina marii frumuseţi trupeşti a acesteia, astfel că o ţinea ascunsă într-un turn înalt. Aflând că a îmbrăţisat credinţa creştină şi neputând să o convingă să se lepede de Hristos, a ucis-o el însuşi, în faţa mai-marilor provinciei, în anul 306 după Hristos.

Sfânta Muceniţă Varvara este cunoscută ca fiind una dintre cele 14 ajutătoare ale creştinilor. Sfânta este foarte populară şi datorită faptului că este protectoarea tunarilor, inginerilor militari, minerilor şi tuturor celor ce lucrează cu explozibil, deoarece viaţa sa vorbeşte despre un fulger care l-a ucis pe tatăl ei.

Sfânta Varvara este si protectoarea copiilor, pe care îi protejează de boli, în special de pojar. În folclorul bulgar, Sfânta Varvara este sora Sfântului Sava, care este cinstit a doua zi, pe 5 decembrie şi a Sfântului Nicolae, cinstit pe 6 decembrie.
Sfinţii Varvara şi Sava pregătesc aşadar ziua fratelui lor, Sfântul Nicolae. Un proverb bulgar spune că Sfânta Varvara găteşte mâncare, Sfântul Sava coace pâine, e iar Sfântul Nicolae seveşte pe oameni cu bunătăţi. Nu întâmplător, în unele zone folclorice există credința că Sfânta Varvara umblă cu un pahar de moarte. Tocmai de aceea, ziua ei era păstrată cu sfințenie, fiind periculoasă în special pentru copiii ce puteau cade pradă vărsatului sau bubelor.
Această zi este numită Cea de-a doua zi a Bubatului, de-a lungul căreia oricine muncește, spală, toarce sau mănânca fasole riscă să fie umplut de bube sau chiar să îi moară copiii.
În occident și în lumea catolică Sfânta Varvara, cunoscută drept Sfânta Barbara, este subiectul unei legende în care se spune că a fost închisă de tatăl ei într-un turn, pentru a o impiedica să se mărite. Apoi, după ce a devenit creștină, același părinte a încercat ăo omoare, după care a denunțat-o autorităților păgâne. Drept pedeapsă, el a murit lovit de un fulger.  În unele părți din Franța și Germania, ziua Sfintei Barbara este considerată debutul sezonului Crăciunului.În Germania și Austria, se puneau în apă, într-un mod asemănător, crengi ale pomilor fructiferi. Fiecare fată nemăritată ținea neapărat să aibă o astfel de crenguță întrucât, dacă înflorea de Crăciun, era semn că va fi cea dintâi dintre suratele ei care se va căsători.

Se cuvine că în această zi să ne rugăm pentru sufletele minerilor ortaci, care s-au săvârșit în minele Văii Jiului și să le adresăm celorlalți gândurile noastre bune, cele mai calde urări de sănătate, fericire și bunăstare alături de cei dragi.

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share