CEH inexistent în noua Strategie Energetică Națională 2018-2030

Ministerul Energiei a publicat  proiectul de Strategie energetică a României pentru perioada 2018-2030, cu perspective până în 2050. Proitectul a fost elaborat de un grup de lucru din care au făcut parte reprezentanți ai Ministerului Energiei, ANRE, ANRM, companii energetice, Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei și ai Academiei Române.

Strategia energetică tratează problematici actuale și globale și proiectează evoluția sectorului energetic românesc din perspectiva a opt obiective strategice:
1. Energie curată și eficiență energetică;
2. Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;
3. Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
4. Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
5. Modernizarea sistemului de guvernanță energetică;
6. Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane;
7. România – furnizor regional de securitate energetică;
8. Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

Documentul se înscrie în viziunea europeană privind evoluția sectorului energetic național. În acest sens, strategia definește programul de investiții strategice în sectorul energetic românesc și măsuri și acțiuni pentru atingerea obiectivelor menționate.

„Strategia Energetică a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050” este un document programatic care definește viziunea și stabilește obiectivele fundamentale ale procesului de dezvoltare a sectorului energetic. De asemenea, documentul indică reperele naționale, europene și globale care influențează și determină politicile  și deciziile din domeniul energetic. Prin Strategia Energetică a României, sunt considerate investiții strategice de interes naţional următoarele obiective:Fin alizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă; Realizarea Hidrocentralei cu Acumulare  prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești; Realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari; Realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole.

”Strategia Energetică fundamentează poziționarea României în raport cu propunerile  de reformă a pieței europene de energie, iar un loc important este destinat analizei contextului european și politicilor de creare a Uniunii Energetice din care vom face parte.

Prin implementarea obiectivelor Strategiei Energetice, sistemul energetic național va fi mai puternic, mai sigur și mai stabil. Avem resursele energetice necesare, avem un mix energetic echilibrat și diversificat și avem determinarea de a face din România un furnizor de securitate energetică în regiune.” subliniază ministrul Energiei, Anton Anton.

Conform strategiei, cărbunele este resursa energetică primară de bază în componența mixului energetic, fiind un combustibil strategic în susținerea securității energetice naționale și regionale. În perioadele meteorologice extreme, cărbunele stă la baza rezilienței alimentării cu energie și a bunei funcționări a Sistemului Energetic National (SEN), acoperind o treime din necesarul de energie electrică.  Legat de componenta huilă, aceasta este cuprinsă într-o singură frază, în care se fac referiri mai mult de cantități exploatabile și nicio perspectivă de dezvoltare a acestui sector.  Iar CEH este inexistent, atunci când se  referire la societățile stategice ale ministerului Energiei. ”Resursele de huilă din România cunoscute sunt de 232 mil. tone [85 mil. tep] din care exploatabile în perimetre concesionate 83 mil. tone [30 mil. tep]. La un consum mediu al rezervelor de 0.3 mil. tep/an gradul de asigurare cu resurse de huila este de 104 ani dar exploatarea acestei resurse energetice primare este condiționată de fezabilitatea economică a exploatărilor.  Puterea calorifică medie a huilei exploatate în România este de 3.650 kcal/kg.„ se arată în strategie.  În anul 2017, ponderea resurselor energetice primare în producția de energie electrică a avut următoarea structură: energia electrică produsă din  cărbune (lignit și huilă) 27,5% (17,3 TWh); energia electrică produsă în centralele hidroelectrice 23% .

Necesarul de huilă pentru producerea energiei electrice și termice va fi asigurat din  producția minelor Vulcan și Livezeni completat cu necesarul din import, până la reconfigurarea capacităților termoenergetice nerentabile de pe huilă pe altă resursă energetică primară mai eficientă.

Combustibilul solid secundar (CSS) este definit ca o alternativă viabilă privind „înlocuirea combustibililor convenționali pentru atingerea obiectivelor de mediu si economice cu scopul de a contribui la reducerea emisiilor poluante, inclusiv emisiile de gaze care afectează clima, la creșterea utilizării surselor energetice regenerabile printr-o utilizare durabilă în scopuri energetice”. Directiva Europeană 2008/98/EC acceptă folosirea CSS ca și combustibil în următoarele situații : termocentrale cu funcționare pe cărbune cu grupuri cu puteri unitare mai mari de 50 MW; fabrici de ciment cu capacități de producție mai mari de 500 t/zi clincher. Uniunea Europeană consideră ca „neutre” emisiile provenite de la termocentralele care folosesc CSS drept combustibil adăugat în locul celor fosili, reducând în acest fel emisiile de CO2. Folosirea CSS va avea și beneficii economice imediate, reducând factura plătită de agenții economici pentru Certificatele de CO2. 

Grupurile pe huilă de la Deva, cu excepția grupului 3, vor fi retrase, cu perspective foarte reduse de a fi repornite.  Rezervele de huilă din România sunt imposibil de exploatat în condiții de eficiență economică, ceea ce face improbabilă construirea unor grupuri noi în locul celor retrase.

Producția totală de cărbune va scădea de la 32 TWh în 2030 la 12 TWh în 2050, în continuarea tendinței de diminuare a cărbunelui în mixul energetic (45 TWh în 2020).

Obiectivele Strategiei Energetice sunt: energie curată și eficiență energetică; asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii; protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice, piețe de energie competitive, baza unei economii competitive; modernizarea sistemului de guvernanță energetică; creșterea calității învățământului în domeniul  energiei și formarea continuă a resursei umane; România, furnizor regional de securitate energetică; creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media