23/10/2020

CERTIFICATUL DE NAȘTERE AL ROMÂNIEI SE AFLĂ LA PETROȘANI și se poate accesa acum, în format electronic

La împlinirea a 100 de ani de la semnarea TRATATULUI DE LA TRIANON – PARIS (4 iunie 1920), prefectul judeţului Hunedoara, Vasilică Potecă, a participat, la Petroşani, la un dublu eveniment: prima expunere publică în judeţul Hunedoara a unicului document original în limba română şi punerea la dispoziţia celor interesaţi, gratuit, a copiei digitalizate. Printr-o simplă accesare a site-ului unei companii din Petroşani, specializată în operaţiuni de arhivare, se pot vizualiza toate cele 473 de pagini ale actului care a oficilizat graniţele României cu Ungaria, după incheierea Primului Război Mondial şi înfăptuirea Marii Uniri din 1918. Primii beneficiari ai formei digitale a tratatului vor fi cei 83 de elevi olimpici hunedoreni.

Este foarte important să cunoaştem momentele importante ale istoriei noastre, mai ales că acest tratat este considerat „Certificatul de naştere” al României. Este lăudabila iniţiativa care face ca de astăzi, tinerii, şi nu numai, să poată avea acasă, în formă digitală, importantul document. Sunt emoţionat de faptul că, la exact 100 de ani, la ora 17.00 – ora la care a fost semnat tratatul, pot să răsfoiesc singurul document original, în limba română”- a declarat Vasilică Potecă.

Varianta originală în limba română a Tratatului de la Trianon se află în posesia fostului senator Haralambie Vochiţoiu, care a cumpărat documentul la o licitaţie publică, în anul 2016, din colecţia scriitorului şi omului politic Corneliu Vadim Tudor.  Tratatul a fost semnat de 16 state, inclusiv România. Partea română a fost reprezentată de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat şi Nicolae Titulescu, fost ministru. Evenimentul istoric a avut loc la Versailles, în Palatul „Marele Trianon”.

Prevederile Tratatului au vizat stabilirea frontierelor noului stat Ungaria, cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (viitorul stat Iugoslavia), Regatul României și Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon s-a înscris în seria documentelor internaționale încheiate la finalul Primului Război Mondial, fiind unul dintre tratatele de pace semnate de puterile Antantei și Germania (Versailles, 28 iunie 1919), Austria (Saint-Germain-en-Laye, 10 septembrie 1919), Bulgaria (Neuilly, 27 noiembrie 1919) și Turcia (Sčvres, semnat la 10 august 1920, înlocuit cu Tratatul de la Lausanne din 24 iulie 1923).

Tratatul de la Trianon este structurat în  patru părți, prima parte incluzând Pactul Ligii Națiunilor (conținut comun pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial).

Partea a doua definește frontierele Ungariei cu statele vecine – în principiu, actualele sale frontiere. Sunt consfințite includerea teritoriului Croației-Sloveniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (astăzi în Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, al Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

Partea a treia, intitulată „Clauze politice pentru Europa”, reglementează cadrul bilateral al relațiilor dintre Ungaria și statele vecine, recunoașterea unor prevederi legate de anumite state din Europa (Belgia, Luxemburg etc.), dispoziții referitoare la cetățenie, protecția minorităților naționale.

Partea a patra, intitulată „Interesele Ungariei în afara Europei”, include prevederi referitoare la renunțarea de către Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (actualul stat al Thailandei) și China.

Un rol important în trasarea granițelor României la Conferința de Pace l-a avut Emmanuel de Martonne, un savant francez de la Universitatea Sorbona, care realizase în tinerețe o teză de doctorat privind distribuția geografică a populației din Regatul României. El a reușit să impună, în cadrul dezbaterilor Conferinței, principiul viabilității frontierelor. Acest principiu recomanda ca noile granițe să nu țină seama doar de configurația etnică, ci și de relief, precum și de infrastructura teritorială. Temeinicia muncii lui Emmanuel de Martonne este dovedită de faptul că, la un secol după Tratatul de la Trianon, frontierele dintre România, Ungaria și Serbia sunt păstrate așa cum le-a desenat el. Tratatul a fost ratificat de Marea Britanie în mai 1921 și de Franța în iunie 1921.
Cu ocazia dezbaterilor referitoare la ratificarea din partea Franței, Aristide Briand a afirmat: „Franța nu va interveni niciodată împreună cu guvernele aliate și prietene pentru a dăuna dreptului României la suveranitatea națională, oricât de puțin”.

Grație fostului politician Haralambie Vochițoiu, la 100 de ani după semnarea sa, ”Tratatul de la Trianon” poate fi consultat de toți românii, printr-un simplu click, de pe pagina arhivei electronice https://arhivadia.ro/

Estre un cadou pe care am vrut să-l fac românilor, la exact 100 de ani de la semnarea acestui document care a trasat granițele românești și toată România ca ansamblu. Împreună cu colegii de la arhiva DIA am scanat acest document, filă cu filă, cu un scaner de înaltă rezoluție, iar documentul digitalizat este acum la dispoziția tuturor românilor, a declarat fostul parlamentar  Haralambie Vochițoiu.

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share