Comisia Europeană investighează cum s-a dat ajutorul de stat pentru CEO

Pe 5 februarie, Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei investigații aprofundate a ajutorului de stat pentru restructurarea Complexului Energetic Oltenia (CEO). Nu e o veste bună, deși autoritățile responsabile (Ministerul Energiei, Consiliul Concurenței) și compania au încercat să micșoreze importanța investigației europene, clasificând-o drept o etapă normală a procesului de analiză. În realitate, autoritățile adoptă fața impasibilă a unui jucător de poker care e forțat să renunțe la o carte pentru a rămâne în joc. Așa cum a anunțat recent vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, pe această carte la care se renunță scrie CĂRBUNE.

Lansarea unei analize amănunțite a unui ajutor de stat semnalează faptul că există dubii serioase din partea Comisiei asupra compatibilității dintre ajutorul de stat și piața internă. Pentru ca ajutorul de stat să fie aprobat, autoritățile române trebuie să aducă modificări substanțiale planului depus inițial (ipoteza cea mai plauzibilă) sau, alternativ, și puțin probabil, să aducă contraargumente solide pentru a răspunde obiecțiilor Comisiei Europene. În caz contrar, Comisia va interzice implementarea planului de restructurare propus de CEO, calificându-l drept ajutor de stat incompatibil. Consecințele pentru CEO pot fi dezastruoase, din păcate cu repercusiuni pentru întregul județ Gorj. Aproximativ 36.000 de oameni și familiile lor au un loc de muncă legat, direct sau indirect, de activitatea companiei.

Declarațiile liniștitoare făcute de oficialii români nu sunt tocmai exacte: marea majoritate a cazurilor de ajutor de stat sunt, de fapt, închise fără obiecții în două luni. Totuși, pentru cazurile ce prezintă o complexitate mare, investigația aprofundată este procedura abordată. Comisia Europeană va publica, cel mai probabil în următoarele săptămâni, decizia și motivația de începere a investigației, urmând apoi perioada de 30 de zile în care toate părțile interesate pot depune comentarii.

Până la decizia finală a Comisiei Europene, guvernul român nu va avea dreptul să acorde ajutorul de care CEO are nevoie. Dacă o va face, CEO va fi obligată printr-o decizie legală să restituie ajutorul. Comisia Europeană nu are un termen formal pentru finalizarea unei investigații aprofundate, iar durata ei depinde de o multitudine de factori, precum complexitatea cazului, calitatea informațiilor primite și nivelul de cooperare cu statul membru implicat. Prin urmare, cu toate presiunile venite din partea României, e destul de probabil ca investigația Comisiei Europene să nu fie finalizată în luna aprilie, critică pentru CEO, care trebuie să își achiziționeze certificatele de emisii și riscă penalități uriașe.

„După cum am semnalat, planul pregătit de CEO și susținut de Ministerul Energiei nu este bun. Componenta de decarbonare este ridicolă – emisiile cresc – și nu se respectă regulile de finanțare europene. Dacă planul nu este radical schimbat, CEO este condamnată. Ministerul Energiei are o singură șansă pentru a îndrepta răul făcut, altfel CEO o va lua pe urmele Complexului Energetic Hunedoara. Acest lucru trebuie evitat.” a declarat Vlad Cătună, campaigner la Greenpeace România

Ce riscă CEO dacă nu primește o decizie favorabilă la timp?

Până la sfârșitul lunii aprilie, CEO trebuie să achiziționeze certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare anului 2020. Dacă nu va obține acordul Comisiei Europene pentru plata ajutorului de stat, se va aplica o penalitate de 100 euro/tonă de CO2 pentru nerespectarea obligației de achiziție a certificatelor.

Conform informațiilor puse la dispoziție de CEO în planul de decarbonare, pentru anul 2020 emisiile companiei totalizează peste 7 Mt CO2. La cotația actuală a certificatelor, suma pe care compania trebuie să o plătească va depăși 266 de milioane de euro.

În cazul în care CEO nu va reuși să cumpere certificatele de emisii până la finalul lunii aprilie, suma totală de plată, incluzând penalitățile, va fi de 966 milioane de euro doar pentru emisiile din 2020. Sumele neplătite se vor reporta în anul următor.

Cum s-ar fi putut evita această situație?

Decizia de a elimina cărbunele din mixul energetic este esențială. Planul de restructurare al CEO nu are șanse să fie aprobat în actuala formă, soluția fiind renunțarea la producția pe cărbune după anul 2025. Altfel, compania va fi împovărată în fiecare an de plata certificatelor de emisii, mai ales în condițiile în care, conform unei analize Greenpeace, emisiile de CO2 vor crește în 2030 față de 2020 cu 28% în urma aplicării așa-ziselor măsuri de decarbonare. Cheltuielile totale generate de emisiile companiei pot depăși 3,68 miliarde de euro în următorii 10 ani, fără să fie luate în calcul posibilele penalități. CEO nu are aceste fonduri și nu le va mai putea accesa sub formă de ajutoare de stat.

„Guvernul trebuie să se concentreze pe sprijinirea oamenilor din Gorj și pe soluții. Câte semnale mai trebuie să primească ministrul Energiei, domnul Virgil Popescu, și din partea cui, pentru a înțelege că e nevoie de un plan clar pentru eliminarea cărbunelui și înlocuirea acestuia cu noi capacități de energie regenerabilă, că este nevoie de un plan care să ofere protecție socială și alternative economice oamenilor care își vor pierde locurile de muncă?  Nu ne vom putea baza pe bani europeni pentru zonele miniere atât timp cât folosim cărbune, iar ajutoare de stat nu mai pot fi acordate la nesfârșit din buzunarele românilor. Gorjul merită o șansă pentru a se dezvolta post-cărbune, se luptă pentru ea, însă bâlbâielile și amânările ministrului Popescu  pot duce la un nou colaps economic și social similar cu cel din Valea Jiului. Așteptăm ca Ministerul Energiei împreună cu CEO să propună un plan de restructurare care să reducă consistent emisiile, să asigure viabilitatea economică a companiei, să investească masiv în energie regenerabilă și care să creeze locuri de muncă pentru comunitățile din Gorj. Să vină cu un plan care să susțină tranziția energetică din Gorj nu să o împiedice.” spune Vlad Cătună, campaigner la Greenpeace România.

În replică cei de la CEO, vin cu un comunicat de presă în care este prezentată situația de fapt: ”Nu există nicio altă variantă a Planului de restructurare și decarbonare decât cea înaintată Comisiei Europene la sfârșitul lunii august 2020 și care, în prezent, se află în analiza oficialilor de la Bruxelles.Așa cum știți, Comisia Europeană a solicitat, pe 5 februarie a.c. lămuriri suplimentare în legătură cu unele chestiuni care țin de alinierea la legislația UE în privința acordării ajutoarelor de stat. În acest moment, CE Oltenia lucrează la clarificarea acestor aspecte, urmând să transmită răspunsul în perioada următoare.Așa cum CE Oltenia a anunțat public încă de anul trecut, Planul de restructurare prevede închiderea etapizată  a cinci grupuri energetice și externalizarea Sucursalei Craiova II cu cele două grupuri aferente. Închiderea etapizată va avea loc în paralel cu investițiile în grupurile pe gaze naturale și vor fi construite parcuri fotovoltaice. Planul de restructurare și decarbonare prevede investiții în unități noi de producție cu o capacitate instalată cumulată de până la 2.000 MW. Astfel, se are în vedere: construcția a 8 parcuri fotovoltaice la Turceni, Rovinari și Ișalnița cu o capacitate instalată totală de cca 700 MW; reabilitarea/retehnologizarea și modernizarea  microhidrocentralei de la Turceni cu o capacitate instalată de 10 MW; dezvoltarea de capacități noi pe gaze naturale cu o capacitate instalată totală de până la 1.300 MW, la Turceni și Ișalnița. Construirea de noi grupuri de producție va presupune și crearea de mii de noi locuri de muncă în regiune, pe durata procesului investițional. CE Oltenia, companie strategică a Sistemului Energetic Național, poate fi salvată doar prin restructurare, un proces complex pe care Guvernul și-l asumă în totalitate”.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media