Coronavirus: UNHCR oferă recomandări practice în sprijinul țărilor europene pentru a asigura accesul la azil și primirea sigură a solicitanților de azil

Odată cu mobilizarea globală pentru a combate răspândirea COVID-19, multe țări din Europa și nu numai au adoptat măsuri excepționale pentru a-și gestiona frontierele, limitând circulația aeriană și mobilitatea transfrontalieră. UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, a solicitat astăzi țărilor europene să protejeze numeroasele bune practici și să își dubleze eforturile de consolidare a sistemelor de azil din Europa în această perioadă dificilă.

Este încurajator faptul că aproape două treimi din țările europene au găsit modalități de a-și gestiona eficient frontierele, permițând în același timp accesul pe teritoriile lor pentru persoanele care solicită azil. Verificările medicale la frontiere, certificarea stării de sănătate sau carantina temporară la sosire sunt câteva dintre măsurile puse în aplicare de țările europene. Acestea sunt precedente pozitive importante pentru alte state din Europa și nu numai.

„Cu refugiații și solicitanții de azil în centrul eforturilor noastre, am pregătit o serie de recomandări practice în sprijinul sistemelor naționale de azil, în timp ce continuăm să oferim experiența noastră guvernelor”, a declarat Pascale Moreau, directorul regional al UNHCR pentru Europa.

Măsurile de atenuare a răspândirii COVID-19, cum ar fi distanțarea fizică, restricțiile de circulație și adunări, au avut un impact asupra funcționării sistemelor de azil în Europa, fie că este vorba despre înregistrarea cererilor și documentațiilor noi de azil, determinarea statutului sau revizuirile judiciare. Consecințele pot fi grave atât pentru persoanele în cauză, cât și pentru state. De exemplu, în cazul în care noile cereri de azil nu sunt înregistrate, șederea persoanelor nu este reglementată și nu au acces la asistență de bază și servicii de sănătate. În cazul în care procedurile de azil sunt suspendate, autoritățile naționale de azil se vor confrunta cu provocări semnificative la reluare sau, mai rău, riscă să piardă sau chiar să inverseze investițiile din trecut în sistemele naționale de azil.

Recunoscând riscurile unor astfel de consecințe nefavorabile, majoritatea țărilor europene și-au adaptat cel puțin parțial sistemele de azil la situația actuală. Procedurile de înregistrare au fost simplificate, ajustate pentru a permite solicitările scrise sau electronice care să coincidă cu verificarea medicală, automatizând în același timp eliberarea documentației. Alții au ajustat infrastructura fizică din facilitățile de intervievare sau testează și modernizează tehnici de intervievare la distanță, cum ar fi prin videoconferință, pentru a continua procedurile de azil.

Capacitatea de primire a noilor sosiri într-o serie de state europene a fost sub presiune de ceva timp – situație acum agravată de urgența COVID-19. Riscurile de transmitere a virusului sunt deosebit de mari în facilitățile de recepție supraaglomerate sau în spații limitate, cum ar fi spațiile de detenție pentru imigrare. Câteva state au început să transfere solicitanții de azil reținuți în condiții de primire mai sigure. De asemenea, statele au luat o varietate de măsuri proactive pentru îmbunătățirea condițiilor în centrele de primire, în vederea reducerii riscurilor de transmitere. Unii au creat rapid o capacitate de recepție temporară suplimentară prin popularea facilităților neutilizate sau a hotelurilor goale, pentru a decongestiona centrele aglomerate, prioritizând mutarea grupurilor cu risc, cum ar fi persoanele în vârstă.

„Recunoscând provocările enorme pe care le prezintă criza de sănătate, îndemnăm statele să  continue și eforturile de salvare a vieții și în cee ace privește salvarea refugiaților și a migranților aflați în suferință pe mare”, a spus Moreau.

„Nu trebuie să existe întârzieri sau ezitări în acțiunile noastre atunci când vine vorba de salvarea de vieți. Când oamenii care caută cu disperare siguranța ajung la granițele noastre, fie pe uscat, fie pe mare, nu trebuie să le întoarcem spatele niciodată și nici să nu trimitem oamenii înapoi, către pericolul de care aceștia au fugit.”

Restrângerea capacității de primire este, de asemenea, un motiv principal pentru a contesta debarcarea refugiaților și a migranților care au fost salvați după călătorii periculoase pe Martea Mediterană. Cu toate acestea, deși creșterea capacitatea de primire în țările europene este un punct de plecare important, sunt necesare mai multe eforturi, inclusiv o mai mare solidaritate intra-UE, sub formă de relocare.

Pe măsură ce Europa începe să modifice măsurile ca răspuns la COVID-19, există riscuri, dar și oportunități. Măsurile luate într-un moment de adversitate pot contribui la construirea de sisteme de azil mai rezistente pentru viitor.

„Ar trebui să identificăm și să apreciem astfel de oportunități, de exemplu mijloacele digitale de înregistrare a cererilor de azil, utilizarea mijloacelor la distanță de intervievare sau eforturile de a desfășura procedurile de azil mai rapid, rămânând totodată corecte”, a spus Moreau.

„UNHCR rămîne recunoscătoare comunităților și statele gazdă pentru eforturile lor de a proteja spațiul de azil din Europa în momentele creșterii riscurilor pentru sănătate pentru toți”.

Valorificând bunele practici desfășurate în Europa, Biroul Regional pentru Europa al UNHCR a emis o compilație de bune practici și recomandări practice. Acestea oferă sprijin practic statelor în asigurarea accesului la teritoriu și azil, în abordarea restricțiilor de circulație sau în comunicarea eficientă cu solicitanții de azil și cu populațiile de refugiați cu privire la riscurile COVID-19.

Foto: Un solicitant de azil afgan cu cei doi copii ai săi într-un centru de recepție din Fylakio, Grecia, în februarie 2020. © UNHCR / Achilleas Zavallis

Pentru mai multe informații:

• În Berlin, Chris MELZER, melzer@unhcr.org, +49 151 706 660 13
• În București, Gabriela LEU, leu@unhcr.org, +40 722 212 097
• În Budapesta, Zoran STEVANOVIC, stevanoz@unhcr.org, +36 305 309 633
• În Londra, Matthew SALTMARSH, saltmars@unhcr.org, +44(0)7880 230 985
• În Madrid, Maria Jesus VEGA, vegam@unhcr.org, +34 670 661 263
• În Paris, Céline SCHMITT, schmittc@unhcr.org, +33 6 23 16 11 78
• În Roma, Carlotta SAMI, sami@unhcr.org, +39 335 679 47 46
• În Stockholm, Elisabeth Arnsdorf HASLUND, haslund@unhcr.org, +45
• În Geneva, Andrej MAHECIC, mahecic@unhcr.org, +41 79 642 9709

Stejarel Ionescu

Jurnalist, scriitor, editor, terapeut

Distribuie acest articol Oficial Media