Informarea și îmbunătățirea comunicării privind politica de coeziune a U.E în România

Institutul European din România, în parteneriat cu StartupCafe.ro,  a organizat   în perioada 29-31 octombrie 2018, la Hotel Intercontinental, București, conferința și atelierele de lucru EuroIMPACT   Informarea și îmbunătățirea comunicării privind politica de coeziune a Uniunii Europene în România.

La eveniment a  fost prezent și comisarul european,  Corina Crețu,  care a făcut o radiografie  a  politicii  de coeziune și  subliniat totodată care este rolul comunicării, ca element important în încercările  de a consolida încrederea în proiectul european.

”Politica de Coeziune a generat în țările din UE, prin finanțări generoase, locuri de muncă, creștere economică, creșterea calității serviciilor, dezvoltarea infrastructurii. Politica de Coeziune a schimbat viața și fața multor regiuni din Uniunea Europeană, iar acest lucru trebuie recunoscut. România este unul dintre statele beneficiare ale Politicii de Coeziune și una dintre țările membre ale Uniunii Europene pentru care menținerea acestui instrument ca pilon central al politicilor europene este esențială.În perioada 2007-2013, au fost sprijinite 14 000 de IMM-uri, ceea ce a generat 51000 de noi locuri de muncă. Trebuie să ne amintim că era un moment de criză economică. 51 000 de noi locuri de muncă au fost o realizare considerabilă. Politica de coeziune a lucrat pentru modernizarea economiei.2 000 de proiecte de cercetare și dezvoltare au fost sprijinite în perioada 2007-2013. Politica de coeziune a ajutat mediul. 40 000 de apartamente au beneficiat de investiții în eficiența energetică, iar investițiile europene în reciclarea deșeurilor au permis închiderea a 299 depozite de deșeuri. Politica de coeziune a investit în infrastructura de transport. Politica de coeziune a investit în infrastructura educațională și de sănătate. 2 488 de școli au internet de bandă largă. Au fost modernizate 100 de policlinici și spitale. Acest lucru a consolidat asistența medicală primară și comunitară. În actualul ciclu financiar, România are alocate în total aproximativ 31 de miliarde de euro, incluzând banii pentru Agricultură. Fondurile europene oferă finanțare pentru aproximativ 60% din investițiile publice. Este păcat totuși că în acești ani au existat probleme cu implementarea proiectelor, cu procedurile greoaie și capacitatea administrativă redusă. Vorbim despre lucruri care au afectat potențialul României de a beneficia pe deplin de avantajele pe care le oferă Politica de Coeziune. Calitatea slabă a infrastructurii limitează perspectivele de creștere economică pentru România, în special în sectoarele de transport, mediu sau energie și tocmai de aceea solicit autorităților să urgenteze proiectele în domeniu punând accent pe ceea ce UE finanțează. Autoritățile române și serviciile mele, DG REGIO, și-au intensificat eforturile de identificare și de aplicare a măsurilor necesare creșterii gradului de utilizare a fondurilor UE și a calității proiectelor finanțate, astfel încât impactul pozitiv al acestora la nivelul cetățenilor să fie cât mai mare. Este timpul să încurajăm inițiativele regionale și actorii regionali să vină cu propuneri de proiecte pentru dezvoltarea propriilor zone administrative.

Natura centralizată a gestionării fondurile UE poate afecte potențialul local. Succesul Inițiativei privind regiunile rămase în urmă, pe care am lansat-o în nord-vestul și nord-estul României împreună cu guvernul, în 2016, este mărturie a dorinței regiunilor de a-și fructifica pe deplin potențialul economic. Am încercat în acești ani să oferim sprijin statelor membre, acolo unde a fost cazul, pentru ca implementarea Politici de Coeziune să fie cu adevărat un proces de succes, iar aceasta să își demonstreze utilitatea. În toți acești ani am vizitat statele Uniunii Europene în nenumărate rânduri, discutând cu oficialii, cu organizațiile civice și cu beneficiarii direcți ai Politicii de Coeziune. Știm că în ultimii ani, pe măsură ce Uniunea Europeană a ajuns să se confrunte cu noi provocări, au existat discuții cu privire la prioritățile de finanțare.

Din fericire, Politica de Coeziune a rămas în centrul viziunii despre viitorul UE, lucru reflectat și de propunerea de buget făcută de Comisia Europeană, pentru viitorul cadru bugetar multianual. Am reușit să avem alocări mai mari pentru zonele de interes pentru România, deși nu a fost ușor. Astfel, în propunerea noastră, a Comisiei Europene, România va beneficia de un buget cu 8% mai decât cel de acum. Am credința că negocierile care se derulează între Consiliu și Parlamentul European vor menține aceste principii, deja trasate. Experiența Brexit ne-a adus în față însă un fapt a cărui amploare poate nu am cunoscut-o suficient – capacitatea discursului populist de a acoperi și de a discredita avantajele pe care le oferă apartenența la Uniunea Europeană. Fondurile europene au contribuit la consolidarea economiei în Regatul Unit sau la îmbunătățirea serviciilor așa cum au făcut-o în fiecare stat european. Și totuși, despre asta s-a vorbit mult prea puțin. Tocmai de aceea am înțeles în ultimii ani că partea de comunicare privind Politica de Coeziune trebuie să fie parte integrată a eforturilor noastre. Și nu este vorba doar de a comunica despre existența unor programe sau despre criteriile de finanțare, ci de a prezenta oamenilor efectele concrete ale utilizării fondurilor europene. Este important ca cetățenii europeni să știe, în fiecare țară, ce s-a făcut din aceste fonduri și ce se poate face în viitor. Comunicarea este un element important în încercările noastre de a consolida încrederea în proiectul european. Și tocmai de aceea încurajez autoritățile din statele membre, dar și beneficiarii proiectelor din fonduri europene să vorbească despre aceste lucruri să vorbească public despre poveștile lor de succes.” a spus celor prezenți comisarul european, Corina Crețu.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media