06/12/2021

La nivelul U.E unul din cinci copii este expus riscului de excluziune socială

UNICEF în România salută adoptarea  a “Garanției pentru copii”, o inițiativă a Comisiei Europene, care își propune să asigure că cei mai vulnerabili copii din Uniunea Europeană au acces la asistență medicală, educație, îngrijire, locuințe decente și nutriție adecvată.

Modelele de bună practică experiența și instrumentele dezvolvate de România pentru furnizarea de servicii integrate de sănătate, educaționale și sociale la nivelul comunității, inclusiv cele legate de modelarea Pachetului Minim de Servicii începând cu anul 2015, pot facilita extinderea „Garanției pentru copii” pentru toți copiii din România, în special pentru cei mai vulnerabili.

La nivelul UE, unu din cinci copii este expus riscului de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce îi poate marca pe tot restul vieții pe copii, perpetuând dezavantajele și vulnerabilitățile de la o generație la alta. În România, în ciuda unei îmbunătățiri considerabile a situației copiilor în ultimii 30 de ani, țara are cea mai ridicată rată a copiilor cu risc de sărăcie sau excluziune socială, unele grupuri de populație fiind mult lăsate în urmă: copii romi, copii cu dizabilități și copii care locuiesc în zonele rurale.

“’Garanția pentru copii’” este o inițiativă cheie extrem de relevantă pentru România, unde, împreună cu autoritățile centrale și locale, am creat și testat o soluție inovatoare, Pachetul Minim de Servicii. Cadrul normativ încorporează deja această premiză necesară pentru Garanția pentru copii’, bazată pe dovezi, durabilă și scalabilă, a spus Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

Pachetul Minim de Servicii este un concept umbrelă implementat cu succes în 45 de comunități din județul Bacău, în parteneriat cu autoritățile centrale și locale. Programul a presupus un acces sporit la servicii integrate la nivel local, de sănătate, nutriție, educație și protecție, cu un accent special pe copiii aflați în situații familiale precare, copii cu dizabilități, copii romi. Acest model a contribuit într-o perioadă relativ scurtă de timp la reducerea numărului de copii care trăiesc în sărăcie (de la 30% la 0,6%) și, de asemenea, a prevenit sau abordat într-un stadiu incipient, probleme precum: violența, sarcinile timpurii, bolile prevenibile, lipsa de acces la prestații în numerar și abandon școlar. O evaluare independentă a intervențiilor MPS a arătat că: toți copiii identificați fără documente la începutul programului au acum acte de identitate și sunt înregistrați la un medic de familie; numărul copiilor nevaccinați a scăzut cu 40%; numărul mamelor adolescente a scăzut cu 50%; toți preșcolarii sunt înscriși la grădiniță; abandonul școlar a fost redus cu 60%. „Pandemia de COVID-19 a evidențiat încă o dată nevoia de a îi sprijini din timp pe copii și pe familiile lor la nivelul comunității. Avem acum oportunitatea de a reforma sistemul prin creșterea focusului serviciilor sociale (sănătate, educație și asistență socială) pe prevenție, pe construirea acestei părți în sistem, cât și prin utilizarea oportunităților oferite de finanțarea UE. Acest lucru va îmbunătăți rapid indicatorii sociali și viața copiilor și va duce la economii bugetare în câțiva ani”, a adăugat Bult. În urma adoptării în luna octombrie a modificărilor la Legea 292, Pachetul Minim de Servicii pentru copii și familiile acestora va fi extins la nivel național în toate comunitățile rurale și urbane.

După ce a testat acest model cu rezultate dovedite, România este în măsură să împărtășească bunele sale practici și lecțiile învățate cu alte țări ale UE. Prin utilizarea bugetelor naționale și a fondurilor UE din bugetul național, precum și din Planul Național pentru Redresare și Reziliență și din fondurile de coeziune, precum și prin oportunitatea noii Strategii privind Drepturile Copilului pentru 2021 – 2027 și a Strategiei Naționale pentru incluziune socială și reducerea sărăciei, România va putea dovedi reforme sistemice și rezultate pentru copii.

 

Potrivit Comisiei Europene, în 2019, aproape 18 milioane de copii din UE (22,2 % din copiii din întreaga lume) trăiau în gospodării expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Ia astfel naștere un cerc vicios intergenerațional al inegalității sociale, cu efecte profunde și de durată asupra copiilor. Scopul Garanției europene pentru copii este de a întrerupe acest cerc vicios și de a promova egalitatea de șanse prin garantarea accesului copiilor aflați în dificultate (care au mai puțin de 18 ani și sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială) la o serie de servicii esențiale.

În cadrul Garanției europene pentru copii, statelor membre li se recomandă să ofere copiilor aflați în dificultate acces gratuit și eficace la: structurile de educație și îngrijire timpurie – evitându-se, de exemplu, segregarea claselor; activități educative și școlare – de exemplu, echipamente adecvate pentru învățământul la distanță și excursii școlare;cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală; șiasistență medicală – de exemplu, prin facilitarea accesului la consultații medicale și la programe de depistare a bolilor.Aceste servicii ar trebui să fie gratuite și ușor accesibile copiilor aflați în dificultate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat Garanția europeană pentru copii în Orientările sale politice pentru perioada 2019-2024. Garanția europeană pentru copii completează cel de al doilea pilon al Strategiei privind drepturile copilului. Ea este, totodată, unul dintre elementele cele mai însemnate ale Planului de acțiune al Pilonului european al drepturilor sociale, adoptat la 4 martie 2021, și constituie un răspuns direct la principiul 11 al pilonului: Îngrijirea copilului și sprijin pentru copii. Planul de acțiune propune drept obiectiv pentru UE reducerea cu cel puțin 15 milioane (dintre care cel puțin 5 milioane copii), până în 2030, a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

KE-02-21-418-EN-N

 

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share