PE a aprobat bugetul UE 2021-2027 – România va primi 47 miliarde de euro

Miercuri, textul convenit cu Consiliul la 10 noiembrie privind bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 a fost aprobat cu 548 de voturi pentru, 81 împotrivă și 66 abțineri. Textul convenit cu Consiliul privind Acordul interinstituțional a fost adoptat cu 550 de voturi pentru, 72 împotrivă și 73 abțineri.

Suplimentări în valoare de 15 miliarde EUR pentru principalele programe ale UE

Această creștere este rezultatul eforturilor de negociere ale Parlamentului de a stimula 10 programe emblematice ale UE în următorii șapte ani pentru a proteja mai bine cetățenii în contextul pandemei de COVID-19, pentru a oferi oportunități generației următoare și pentru a conserva valorile europene. Datorită acestui compromis, în termeni reali, Parlamentul European triplează pachetul financiar pentru EU4Health, asigură echivalentul unui an suplimentar de finanțare pentru Erasmus+ și se asigură că finanțarea cercetării va continua să crească.

– Suma de 11 miliarde EUR va proveni în principal din sumele corespunzătoare amenzilor în domeniul concurenței (pe care întreprinderile trebuie să le plătească atunci când nu respectă normele UE), în conformitate cu solicitarea Parlamentului ca banii generați de Uniunea Europeană să rămână în bugetul UE. Aceste 11 miliarde EUR vor crește treptat plafonul global al CFM (stabilit la 1.074,3 miliarde EUR la prețurile din 2018) la 1.085,3 miliarde EUR.

– 4 miliarde EUR vor fi finanțate din realocări și marje în cadrul CFM.

– În plus, 1 miliard EUR va fi rezervat pentru a răspunde oricăror nevoi și crize viitoare și ar putea fi, de asemenea, adăugat la programele emblematice.

Resurse proprii noi

Negociatorii au fost de acord cu principiul conform căruia costurile pe termen mediu și lung ale rambursării datoriei din fondul de redresare nu ar trebui să fie în detrimentul programelor de investiții bine stabilite din CFM și nici nu ar trebui să conducă la contribuții mult mai mari bazate pe VNB din partea statelor membre. Prin urmare, negociatorii PE au elaborat o foaie de parcurs pentru a introduce noi resurse proprii care să alimenteze bugetul UE în următorii șapte ani.

Această foaie de parcurs face parte din „Acordul interinstituțional”, un text obligatoriu din punct de vedere juridic. În plus față de contribuția adusă începând cu 2021, bazată pe cantitatea de plastic nereciclat a unei țări, foaia de parcurs include o resursă proprie bazată pe ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii), din 2023, eventual legată de un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Aceasta include, de asemenea, o taxă digitală (începând din 2023) și o resursă proprie bazată pe taxa pe tranzacțiile financiare, precum și o contribuție financiară pe care sectorul corporativ trebuie să o aducă sau o nouă bază fiscală comună a societăților (începând din 2026).

Parlamentul va urmări modul în care sunt cheltuite fondurile de redresare

În ceea ce privește cheltuielile aferente fondurilor de redresare UE (New Generation EU), Parlamentul a asigurat reuniuni periodice între cele trei instituții pentru a evalua execuția fondurilor puse la dispoziție în temeiul articolului 122 din Tratatul UE. Aceste fonduri excepționale, furnizate în afara bugetului obișnuit pentru relansarea economiei puternic afectate de pandemie, vor fi cheltuite în mod transparent, iar Parlamentul, împreună cu Consiliul, va verifica orice abatere de la planurile convenite anterior. Instrumentul de redresare (Next Generation EU) se bazează pe un articol din Tratatul UE (articolul 122) care nu prevede niciun rol pentru Parlamentul European. Prin urmare, negociatorii PE au insistat și au obținut o nouă procedură, stabilind un „dialog constructiv” între Parlament și Consiliu. După ce Comisia va evalua implicațiile bugetare ale oricărui nou act legislativ propus în temeiul articolul 122, va începe dialogul dintre Parlament și Consiliu.

Aspecte orizontale: obiective privind biodiversitatea, egalitatea de gen și egalitatea de șanse

Vor fi puse în aplicare metodologii îmbunătățite de monitorizare cu scopul de a se asigura că cel puțin 30% din totalul cheltuielilor din bugetul Uniunii și din New Generation EU vor sprijini obiectivele în domeniul climei. De asemenea, 7,5% din cheltuielile anuale vor fi dedicate obiectivelor privind biodiversitatea începând cu 2024 și 10 % începând cu 2026. Egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen vor fi acum prioritare în CFM, printr-o evaluare aprofundată a impactului și o monitorizare a programelor în funcție de criterii legate de egalitatea de gen.

Echipa de negociere a PE pentru următorul buget pe termen lung al UE și reforma resurselor proprii

Johan Van Overtveldt (ECR, Belgia), președintele Comisiei pentru bugete

Jan Olbrycht (PPE, Polonia), coraportor CFM

Margarida Marques (S&D, Portugalia), coraportor CFM

José Manuel Fernandes (PPE, Portugalia), coraportor privind resursele proprii

Valérie HANER (Renew Europe, Franța), coraportor privind resursele proprii

Rasmus Andresen (Verzi/ALE, Germania)