Planul Național de Relansare și Reziliență va duce la modernizarea României

” Așa cum ne-a spus domnul președinte Iohannis la întâlnirea pe care am avut-o săptămâna asta, este al doilea mare succes al acestei coaliţii de guvernare, după trecerea bugetului de stat. O coaliție care a fost capabilă să se pună de acord pe priorități importante pentru România, cu discuții multe. Mulțumesc tuturor colegilor miniștri cu care am stat multe, multe ore în discuții și am realizat cât de mari sunt nevoile de investiții ale României pe diverse sectoare.Pe lângă investiții însă, pe care le-a prezentat și premierul și vicepremierul, PNRR este despre reforme, este un plan național de relansare și fără reforme, cu bani, nu rezolvi totul, trebuie și schimbări. Şi de asta sunt mândru că am inclus în această versiune a documentului niște reforme esențiale pentru modernizarea României. Vorbim de o reformă a sistemului de pensii care, printr-o nouă legislație, trebuie să așeze sistemul pe baze echitabile. Mă aștept de la această reformă să diminueze problema, pe care toți românii o resimt, a pensiilor speciale. Mă aștept să ne îndreptăm spre acel principiu, care trebuie să fie sfânt, pensie după contributivitate. De asemenea, reforme fiscale – conectarea caselor electronice de marcat, astfel încât să avem, în timp real, prin mijloacele digitale volumul de încasări și să creștem, fără a crește impozitele, ratele impozitelor, de a crește veniturile la bugetul statului. Vorbind pe partea de educație, pe lângă investițiile prezentate de Dan Barna, vorbim de o reformă a guvernanței școlilor, de atribuții mutate spre nivelul școlilor, astfel încât să putem să lăsăm inițiativa locală să vină cu prioritățile adevărate; vorbim de o reformă a Casei Naționale de Asigurări, de o digitalizare completă a relației dintre pacient și medic.

Pe partea de formalizare a muncii încă suntem ţara membră a Uniunii Europene cu cel mai mare grad de muncă în zona în zona gri sau zona neagră. Trebuie să creăm sistem de stimulare a acestor oameni, să poată să muncească legal, să beneficieze de acoperire de sănătate și de pensii, vom legifera tichetele de muncă, care sunt o metodă flexibilă, nebirocratică, de a plăti pe oamenii care muncesc în zona de zilieri în agricultură, în servicii prestate la domiciliu.

De asemenea, implementăm, în sfârșit, reforma profundă a asistenței sociale care este legea venitului minim de incluziune, care creează, practic, aceste stimulente pentru oamenii aflați la baza de jos a veniturilor să intre în câmpul muncii formalizate.

Este o lege dată de Parlamentul României în 2016 care nu a fost implementată, o reformă socială, lucrată împreună cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială și vom începe implementarea ei prin acest program, din care acoperim o parte din șocul bugetar pe primii trei ani.

Pe partea de păduri suntem o țară care suntem sub media europeană de împădurire și, pe de o parte, vom angaja mijloace moderne, digitale de urmărire a masei lemnoase, a camioanelor care transportă lemnul, deci un sistem complet digital; pe de altă parte, vom reorganiza sistemul astfel încât companiile prelucrătoare să nu mai intre ele în pădure să taie lemn, pentru că acolo apare o diferență mare între ce se raportează oficial și ce se taie în mod efectiv, şi atunci vom organiza aceste depozite și bursă a lemnului astfel încât tăierile ilegale să nu mai ajungă în industrie; și, de asemenea, o reformă profundă a Companiei Romsilva, la care Ministerul Mediului s-a angajat, și am mare încredere că o va duce la îndeplinire. Nu credem că ministerele, că agențiile centrale, sunt singurele care pot să relanseze și să modernizeze România. Dimpotrivă, credem că România comunităților trebuie încurajată, că trebuie ca o parte din sarcina, dar și din beneficiile și din obiectivele PNRR, trebuie date spre actori mai flexibili, locali, actori la firul ierbii, cum le-am spus aici, fondul pentru localități, care este propus a fi de 4 miliarde de euro în această primă iterație de buget, program de capitalizare a economiei și încurajare a inovației prin instrumente financiare pe care îl negociem cu BEI, 2,2 miliarde de euro, Fondul pentru dezvoltare comunitară, încurajarea grupurilor de acțiune locală să desfășoare activități sociale, educaționale, comunitare în sensul larg al cuvântului, Fondul pentru societatea civilă şi granturi pentru tineret şi sport. Toate aceste linii de investiţii sunt sub această logică a României comunităților, care au fost profund afectate de criza COVID şi care pot, repet, să contribuie la obiectivele noastre ca ţară.

Pe partea de administrație, justiție, dialog social, sunt din nou reforme: salarizarea unitară, cum a anunţat şi doamna ministru al muncii, Raluca Turcan, vom lucra la o nouă lege a salarizării unitare care să îndrepte nedreptăţile din sistem, apoi eliminarea pensionării anticipate a magistraţilor, reformele asumate de domnul ministru al justiţiei, Stelian Ion, desființarea Secției Speciale, reforma Inspecției Judiciare pentru a garanta independența, sistemul de digitalizare completă a justiției, consolidarea capacității tehnice a DNA și DIICOT. Pe partea de funcție publică, vom introduce, în regim pilot la început şi apoi extinderea sistemului naţional de examene pentru funcționarii publici în sistemul EPSO folosit de Comisia Europeană. Asta înseamnă că intri pe baze meritocratice în sistem. E o barieră dură, odată trecută această barieră, poți să alegi să mergi în diverse ministere și diverse agenții pe o recrutare din interiorul celor care au trecut acest examen. Şi în fine, ca să nu creadă cineva că dăm sarcini de reformare numai altor ministere, la ministerul pe care îl conduc vom fi foarte fermi în a simplifica fondurile europene și a introduce costurile simplificate în toate programele operaționale. Asta înseamnă o schimbare pentru beneficiari, de la a raporta hârtii de proces la a raporta impact real pe o schemă de costuri simplificate. Sunt pe diverse componente multe reforme şi nu vă ascund faptul că, trebuind să trecem de la 41 de miliarde, câte sunt acum programate, la 29,2 miliarde, un indicator va fi și acela al seriozității și al profunzimii reformelor la care ministerele și agențiile se angajează, deci cu cât avem mai multe reforme cu atât șansa ca suma alocată inițial să rămână în PNRR final crește. Şi, dacă ar fi să am un regret legat de acest PNRR, este acela că ne-am concentrat foarte mult pe conținut și mai puțin pe ambalaj și că nu am reușit, cel puțin până acum, poate că vom reuși până săptămâna viitoare, când îl aprobăm, să îi dăm un titlu care să spună ceva, care să spună ceva românilor. Și aș vrea să vă spun cum se numesc planurile de relansare în alte țări: France Relance, Espagna puede, Spania poate, Recuperar Portugal. Sunt mesaje pe care guvernele acestor țări le-au dat către populația lor și poate găsim unul și pentru România. Ce cred eu că ar trebui să spunem românilor despre acest PNRR este că suntem într-un moment de restart ca națiune, suntem într-un moment, deși dificil cu criza COVID, în care avem șansa să reașezăm lucrurile pe alte baze; din cauza asta, această insistență pe reformă și pe schimbări. PNRR, împreună cu programele operaționale viitoare, ajunge spre 80 de miliarde de euro, pe care le programăm în acest an la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și care vor pune baza de dezvoltare pentru următorii 10 ani. Tocmai de aceea intenționez să nu contribui și să fac tot ce depinde de mine și de noi pentru ca PNRR să nu fie motiv de gâlceavă politică. Voi merge în Parlament pe 30 martie, la Comisia de afaceri europene a Camerei Deputaților, pentru a prezenta ceea ce am aprobat în guvern. Voi merge în Parlament de câte ori este necesar pentru a explica ceea ce vrem să facem, pentru că sunt foarte mândru de ceea ce am pus în acest document, sunt foarte mândru de alocări, sunt foarte mândru de reforme și cred că nimeni din clasa politică nu poate să reproșeze ceva la modul în care am gândit alocările și la modul în care am gândit reformele. Poate că nu am fost destul de ambițioși, dar dacă puteam să fim și mai ambițioşi în reforme sunt gata să merg în această direcție. A fost un proces deschis, a fost un proces de consultare pe alocuri epuizantă, în care am vorbit cu foarte mulți oameni, unii dintre ei sunt nemulţumiţi acum, îi înțeleg, pentru că și eu aș fi vrut să avem la dispoziție 200 de miliarde, dar până la urmă bugetul este mereu mai mic decât așteptările. Mă aștept ca în perioada următoare cei care sunt mulțumiți să nu zică nimic, pentru că așa suntem noi, mulțumiții tac, cei care sunt nemulțumiți să fie foarte vocali. Vreau să mă văd din nou cu toți oamenii care au contribuit la consultări ca să le explic cum anumite idei se regăsesc aici, de ce anumite idei nu se regăsesc aici, tocmai pentru că trebuie să fie un efort conștient în direcția schimbării și asumat şi schimbarea durează mai mult decât sau presupune mai mult decât investiția unor bani. Înțeleg, pe de altă parte, și sceptismul justificat care se poate manifesta atunci când vedeți oameni politici care vin și prezintă cifre. Am trăit şi eu această frustrare ca cetăţean, vreau însă să ne vedem peste câțiva ani și să vorbim, efectiv, dacă există spitalele, dacă există perdelele forestiere, dacă există mai mulți români care muncesc pentru că au primit stimulente prin VMI și toate celelalte componente pe care lucrăm. Am un sentiment de neliniște în ceea ce privește capacitatea administrativă. Este o chestiune pe care și Comisia Europeană o ridică frecvent în discuțiile cu noi.  Aş vrea ca întreaga administrație publică să fie conștientă de efortul pe care îl presupune cheltuirea acestor bani. Este un mod cu totul nou, cu care nu suntem obișnuiți în administrație de lucru, în care primești bani, pe rezultate care se văd. Mă aștept ca în următorii ani, ministerul coordonator – MIPE, să aibă probleme în a trage de realități legale care ne încurcă, de lipsa de asumare a proiectelor. Şi vreau să creez o echipă acolo care să urmărească toate aceste proiecte”,a ținut să spună ministrul Cristian Ghinea.

”Vreau să spun că, după bugetul României, a fost cel de-al doilea test al acestei coaliţii, care arată foarte clar că această coaliţie este unită, este puternică și este pusă pe treabă pentru următorii ani de zile, având în vedere că PNRR trebuie implementat până în 2026; se pare că trebuie să fim aici și după 2024, ca să ne asigurăm că este implementat. Vreau să mulțumesc colegilor cu care am lucrat, domnului ministru Ghinea – o treabă foarte bună -, domnului vicepremier Barna și tuturor colegilor miniștri și în coaliția de guvernare, președintelui PNL, Ludovic Orban – toți au fost și am lucrat împreună. Şi avem astăzi pentru dezbatere publică un Plan Național de Redresare şi Rezilienţă care reprezintă priorităţile României astăzi. Alocăm resurse importante, pentru infrastructură rutieră și feroviară, dar vrem să facem, prin acest program, și autostrăzi. Bineînţeles, rețeaua de gaze, vrem să construim spitale noi, spunem foarte clar în acest program și, bineînțeles, și măsuri sociale. Deci acordăm o importanță tuturor priorităților, o reformă de care România avea nevoie, iar reformele costă și avem această finanțare, o șansă pe care nu o putem rata. Detaliile le va prezenta bineînțeles domnul ministru. Eu doar vreau să vă spun că astăzi intrăm în dezbatere publică, toată lumea va vedea programul. Săptămâna viitoare, printr-un memorandum, vom adopta mandatul prin care va fi negociat acest program de guvernare” a declarat premierul.