30/11/2021

Polițiștii sunt oameni cu bunici, părinți și copii. Cosmina este un exemplu pentru uniforma de polițist

Cosmina este un exemplu pentru uniforma de polițist. În ciuda legendelor urbane, polițiștii sunt oameni cu vise, cu bucurii și tristeți. Au viețile lor care nu diferă deloc de ale noastre, chiar dacă uneori ni se pare că suntem de părți opuse ale baricadei. Nu este deloc așa. În cele mai grele momente ale istoriei, ei au venit alături de semenii lor, și cel mai bun și apropiat exemplu major este Revolutia din 1989. 

Astăzi trăim vremuri tulburi pe care nici chiar ei, polițiștii, nu le pot înțelege. Cu toate acestea își fac datoria pentru care au ales această profesie, aceea de a păstra ordinea și respectarea legii. Polițiștii sunt oameni cu frați, bunici, copii și părinți, iar perioada grea prin care trecem, pe unii i-a determinat să empatizeze cu cei din case. Este și cazul unei tinere polițiste din Bârnova, al cărui gest umanitar și emoționant a fost publicat pe pagina Ministerului Afacerilor Interne.

Polițisti Oameni Cosmina

Polițiști, oameni: Cosmina

”- De ce nu vreți să mergeți la un azil? Nu mai aveți pe nimeni. Poate acolo o să vă fie mai ușor!
– Nu merg, tată, nicăieri. Vreau să mor în patul meu, a spus bătrânul, privind-o cu lacrimi în ochi pe fata din fața lui.
Aceste cuvinte au marcat-o pe Cosmina, o tânără polițistă din comuna Bârnova.
Așa că, împreună cu soțul ei, au hotărât să facă ceva pentru el.
Acum două zile, după ce a ieșit din serviciu, au mers împreună la cumpărături, apoi la casa bătrânului.
– Bună ziua! Am venit cu soțul meu. V-am cumpărat ceva alimente pentru masa de Paște.
– Sărut mâna! Nici nu știți ce bucurie simt, a răspuns bătrânul, mi-e tare greu singur!
– Le așez eu în bucătărie. Aici aveți o cafea, beți acum cât e caldă! Între timp, dacă nu v-ar deranja, am vrea să facem și un pic de curățenie, că așa se cade de sărbători, să fie casa împrospatată!


Acel „un pic” s-a transformat în câteva ore, dar la sfârșit în casă era curat și ordine desăvârșită.
Bătrânul, care cu greu se putea deplasa, i-a privit în tot acest timp cu drag, ținând în permanență paharul cu cafea în mână.
– Gata! Am terminat, a spus Cosmina.
În ochii bătrânului se vedeau lacrimi.
– Vă mulțumesc frumos, taică! Ce ați făcut voi astăzi pentru mine înseamnă enorm, nici nu am cuvinte să descriu ce simt, le-a spus bătrânul zâmbind, deși lacrimile îi cădeau pe obraz. Iar cafea…, știți de când nu am mai băut o cafea? De ani de zile! Nici nu îi mai știam gustul… și tare-mi mai plăcea.
– Eu vă mulțumesc pentru acest zâmbet! Nici nu știți cât de fericită m-ați făcut!

Ea este Cosmina, o tânără polițistă din comuna Bârnova, care, în timpul liber fiind, înainte de a ajunge la casa bătrânului, s-a oprit la un accident dintre un tren și un camion. Singurul ei gând a fost să ajute persoanele care ar fi avut nevoie de ajutor. Și nu a plecat de la locul accidentului decât după ce echipajele sosite între timp și-au încheiat activitatea.

Cosmina nu a vrut ca aceste lucruri să se știe, dar noi credem că gestul ei trebuie cunoscut, pentru a fi apreciat!

Îți mulțumim, Omule!”

Distribuie acest articol Oficial Media
Share