23/10/2020

PRO sau CONTRA VALENTINE-S DAY????

Asa cum arată ea astăzi, Valentine’s Day nu e Ziua Îndragostiților, ci a desfrîului și a jocului „de-a căsătoria“.
Chiar și Biserica Catolică se dezice de ea.
În anul 1998, episcopii catolici din Romînia au dat o declarație prin care si-au exprimat dezacordul.
Din punct de vedere creștin, se spune în declarație, este o profanare a memoriei unui martir și a virtuții castității, faptul de a pune dezmățul sexual public sub patronajul unui preot sfant… Orice creștin conștient și responsabil în fața lui Dumnezeu știe și nu poate tolera ca o sfântă taină – ca aceea a Căsătoriei – să fie celebrată batjocoritor în tramvai, în autobuz sau într-o speluncă, sub oficierea ei de către un impostor sardonic, în sfidarea ostentativă a unui sacrament instituit de Isus Cristos, a Preoției și a ofițerului stării civile. Un creștin onest este convins că orice act sexual în afara căsătoriei este imoral, oricât de răspândit ar fi acest păcat“.
Sfântul Valentin este o sărbătoare artificială, care a devenit importantă datorită celor care proclamă iubirea cu orice preț, chiar și atunci când ea nu există. Atunci când iubești, nu e nevoie de o zi anume din calendar pentru a o arăta. Cel mai frumos cadou pe care și-l fac doi oameni care se iubesc, sunt copiii pe care-i au împreună, indiferent de religia lor, de continentul sau țara în care locuiesc. Nu poate fi numită sărbătoare creștinească, deoarece majoritatea celor care o împlinesc încalcă porunca a 7-a din Decalog : Să nu fii desfrânat; mai mult, Însuși Mântuitorul ne învață:„ Că oricine se uita la femeie, poftind-o, a și săvârșit adulter cu ea în inima lui”.(Matei 5.28).
Este frumos să fi îndrăgostit. Lumea devine mai bună, iar iubirea îți dă aripi să te înalți tot mai sus.
Dar, de aici și până la obiceiurile ce însoțesc Ziua Îndrăgostiților e distanță  mare.
Dragostea în ziua de astăzi nu mai este percepută ca fiind un sentiment romantic, gingaș, afectuos, jertfelnic, ci mai ales se rezumă la priviri, vorbe, gesturi seducătoare spre păcat. Cu desăvârșire tuturor acestora li se face o reclamă deosebită în mass media românească.
Se pare că este o diversiune pusă la cale pentru a strica moralitatea și tradițiile creștine ale neamului nostru.
Cred că nu se cuvine a face propaganda acestei sărbători plină de petreceri, dezmaț, beție și în final,  desfrânare.
Unii români spun indignați: „Ce ne trebuie nouă Valentine’s Day? E o sărbătoare importată.
Nu avem noi, sărbătorile noastre românești????
Dragobetele trebuie reînviat.
Și  se depun eforturi pentru a împământeni Dragobetele, o sărbatoare care era prezentă în sudul României,  în lunile februarie-martie. Dimineața, tinerii se adunau în afara satului; fetele adunau flori, băieții lemne pentru foc; se dansa în jurul focurilor. La prânz, fetele o luau la fugă spre sat, iar fiecare băiat urmărea fata care îi căzuse dragă; dacă fata se lasa prinsă, primea sărutul de Dragobete, care era și o logodna pe un an de zile. Cu alte cuvinte, schimbăm motivația, dar,  rămânem cu obiceiurile.
Desigur, Dragobetele are o valoare folclorică, etnografică, istorică.
Ne ajută sa ne înțelegem mai bine, să vedem unde am fost, de unde am plecat.
Dar să ne întoarcem la aceleași obiceiuri care au fost părăsite, nu e prea mult?
Nu ar fi mai bine să se depună eforturi pentru a se promova în familii, în școală, in mass-media,  valorile care ne pot salva și clădi cu adevarat?
Distribuie acest articol Oficial Media
Share