Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Rezervaţii naturale de pe Valea Mureşului

Rezervaţia naturală „Pădurea Bejan”, se află între Deva şi Archia, în partea sudică a municipiului de sub cetate şi este deja declarată rezervaţie , fiind arie protejată de interes naţional din 6 martie 2000.

Se întinde pe o suprafaţă de  103 hectare, din care 70 ha, se află în cadrul rezervaţiei şi a ariei prtotejate, ce are o deosebită valoare ştiinţifică, pe aceiaşi suprafață coabitând 8 din cei 9 reprezentanți indigeni ai genului Quercus, conviețuirea îndelungată ducând la hibridări, prezența acestora dând valoare de unicat acestei rezervații.

Genul Quercus are în jur de 400 de specii de arbori şi arbuşti, cel mai faimos fiind stejarul. Se mai găsesc şi alte specii de stejar, dar şi de alţi arbori, cum ar fi: stejarul pufos, stejarul penduculat, garniţa, gorunul, cerul , etc. Aceşti copaci dau o valoare de unicat rezervaţiei. Ca şi vieţuitoare întâlnim:  căprioara,  jderul de copac , iepurele de câmp,  fluturele apolonul negru , șarpele orb, Şarpele lui Esculap, șarpele de alun , gușter , vipera cu corn , șopârla de pădure, șarpe inelat , sau brotacul verde de copac, sau ivorașul-cu-burta-galbenă .

Fauna floristică e format din: verigariu , albăstriță , frăsinel , cimbrișor, şi diferite specii de ciuperci, atât comestibile cât şi otrăvitoare: hrib domnesc, hrib cenuşiu, ghebe, ghebe cu inel, ciuperca de pădure, cuci, ş.a.

În apropierea Pădurii Bejan se află şi un loc de recreere  şi de grătare, special amenajat,  pentru deveni, dar şi o grădină zoologică. Au fost montate 5 grătare, 10 mese cu bănci, containere de gunoi, a fost amenajat un grup sanitar cu curent electric, apă curentă şi canalizare, totul după normele UE.

Pe vremea sistemului comunist exista şi o cabană cu terasă, iar pe platoul din faţa acesteia se ţineau sărbătorile de 1 Mai şi 23 August.

Un alt punct de atracţie pe care îl găsim la doar o aruncătură de băţ, este Măgura Uroiului, care arată ca o cuşmă de dac, mai ales că la poalele ei se află şi rămăşiţele unei vechi cetăţi medievale, despre care nimeni nu pomeneşte nimic, nici un istoric nu a fost interesat vreodată să afle adevărul acestor ziduri. Legendele o spun că Cetatea Uroiului ar fi rosă geamănă cu cea a Devei şi cu Cetatea Colţ. Cică ar fi existat tre surori, fete de uriaşi care ar fi construit cele trei cetăţi. În timpul construcţiei acestea s-ar fi certat între ele iar cea care deţinea Cetatea Devei ar fi aruncat cu mistria spre sora ei din Cetatea Colţ, care s-a ferit , mistria lovind muntele pe care l-a retezat, aşa apărând Munţii Retezat.

Dar să urmărim puţin şirul povestirii Măgurii Uroiului.

Se află la o altitudine de 329 m, se întinde pe o suprafaţă de 10 ha, făcând parte din Munţii Metaliferi. Roca din care e format dealul este andezitul, piatră pe care oamenii în urmă cu 100 ani şi chiar mai mult o foloseau la construcţia caselor, ceea ce se poate şi observa la casele vechi din zonele din jur sunt construite din piatră.

Se află aşezată pe terioriul oraşului Simeria, satul Uroi şi comuna Rapoltu  Mare, la confluenţa râului Mureş cu râul Strei, în apropierea drumului judeţean ce leagă Simeria de Geoagiu.

Ultimile cercetări arheologice au identificat în zonă o aşezare pre-şi protoistorică şi existenţa unor artefacte preistorice de la sfârşitul secolului al XIX-lea, când primele comunităţi preistorice au pătruns pe Valea Mureşului.

Studiile arheologice făcute în zonă arată prezenţa unei fortificaţii pe Măgura Uroiului care se presupune că ar fi din vremea dacilor.

Săpăturile făcute sunt în terase, în prima terasă au fost găsite fragmente de ceramică aparţinânt Culturii Wietenberg, Măgura Uroiului fiind locuită chir din preistorie, epoca fierului şi a bronzului. Cercetările şi săpăturile arheologice  au scos la iveală şi prezenţa unor locuinţe eneolitice aparţinând culturii Coţofeni.

De asemenea au fost scoase la iveală peste 20 de jucării zoomorfe , vechi de peste 3000 ani, unele dintre ele având forma unor animale. Măgura Uroiului rămâne unul dintre cele mai importante situri arheologice de pe Valea Mureşului, cu descoperiri din epoca fierului cca 1100-700 î.Hr.

Măgura Uroiului, este rezervaţie naturală  și Sit Natura 2000, fiind şi o arie de importanță comunitară pentru păsări Iubitorii de deltaplan şi parapante se întâlnesc în fiecare an pe Măgura Uroiului .

De asemenea pe platoul de la poalele dealului, anual au loc spectacole , iar spre sfârşitul lunii august Festivalul Magura Wave Festival”, sau Festivalul “DacFest”.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share