România poate juca un rol important în VIITORUL NATO

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat miercuri, 24 martie 2021, la sesiunea dedicată relațiilor cu Rusia, securității regionale și dezvoltărilor din domeniul controlului armamentelor, în cea de-a doua zi a reuniunii miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO, care s-a desfășurat  la Bruxelles.

Pe lângă miniștrii aliați, la sesiune au mai participat miniștrii de externe din Finlanda, Suedia și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell. În cadrul intervenției sale, ministrul Bogdan Aurescu a salutat prezența Finlandei, Suediei și a Înaltului Reprezentant al UE la sesiunea ministerială, evidențiind importanța coordonării cu partenerii like-minded pe subiecte de interes comun, pentru promovarea unei abordări strategice, unitare și coezive. A atras atenția, în mod special, asupra aprofundării coordonării între UE și NATO în acest sens, ministrul Bogdan Aurescu evidențiind aceste aspecte și în cadrul recentei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe din 22 martie. Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat analiza României cu privire la provocările persistente de securitate la frontiera estică a Alianței, inclusiv la Marea Neagră, referindu-se în acest context și la necesitatea soluționării conflictelor prelungite care destabilizează securitatea regiunii. În consecință, a reiterat sprijinul față de abordarea actuală a NATO față de Rusia, accentuând asupra necesității consolidării pe mai departe a posturii NATO de descurajare şi apărare pe întreg Flancul Estic. În acest cadru, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că dialogul cu Rusia se poate desfășura numai în condițiile unei posturi foarte robuste a NATO de descurajare și apărare. Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a evocat importanța pe care Alianța trebuie să o acorde unității și coeziunii Flancului Estic, de la Marea Neagră la Marea Baltică. De asemenea, șeful diplomației române a evidențiat impactul relevant al controlului armamentelor asupra securității și stabilității regionale și a susținut necesitatea continuării de o manieră aprofundată a coordonării aliate pe această dimensiune.

La Bruxelles ,confrom calea europeană, SUA, NATO și Uniunea Europeană au reînnoit jurămintele alianței transatlantice, după ce, în preambul, Uniunea Europeană a adoptat primele sale sancțiuni la adresa Chinei din 1989 încoace din cauza încălcării flagrante a drepturilor omului. Revitalizarea alianței transatlantice a mai semnat un nou capitol, dar de această dată concomitent cu vizita în China a șefului diplomației ruse. Un dialog prin care miniștrii de externe rus și chinez au menționat parteneriatul sino-rus și dorința unei contraponderi la sancțiunile occidentale, chemând și alte țări în această direcție. În același timp, Serghei Lavrov a definit relațiile Rusiei cu UE ca fiind “distruse”, iar China a răspuns la sancțiunile europene cu măsuri restrictive disproporționate, oferind mostra unui paletar mult mai sofisticat în competiția cu Occidentul.

România poate juca un rol important anul acesta,  în calitate de președinție-în-exercițiu a Comunității Democrațiilor, la  summitul democrațiilor pe care președintele Joe Biden intenționează să-l organizeze în acest an.

Conform colegilor de la calea europeană, acest eveniment cste un excelent liant în relația strategică dintre Washington și București care așteaptă primele contacte mai aprofundate la nivel înalt, între președinții Biden și Iohannis, între miniștrii de externe sau între cei ai apărării, mai ales că anul acesta România și SUA marchează un deceniu de la Declarația Comună a Parteneriatului Strategic și de la Acordul privind scutul antirachetă. O altă încumetare strategică ar fi utilizarea aniversării Declarației Comune din 2011 nu doar pentru prilejul unor vizite la cel mai înalt nivel sau apropiat de acest nivel. Ci pentru idei inovatoare precum crearea unui format de dialog “2+2” la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării. Ar fi un concept îndrăzneț având în vedere că SUA are astfel de formate cu aliați mai puternici economic și militar, însă argumente pot exista: poziția geografică a României ca punte de proiecție către alte regiuni, găzduirea a trei baze militare de interes strategic pentru SUA (Deveselu, Mihail Kogălniceanu sau Câmpia Turzii) sau faptul că Bucureștiul se profilează ca insulă a democrației liberale într-o mare iliberală.  România este în măsură să răspundă afirmativ la îndemnul din 1997 al lui Bill Clinton de a păstra cursul euro-atlantic, în timp ce alți parteneri din regiune cochetează cu multiple fațete în abordarea politică.

Dar avantajele își păstrează relevanța atât timp cât sunt puse în slujba politicii externe și de securitate a României, mai ales acum când SUA, NATO și UE au recuplat motorul alianței transatlantice.

Miniştrii de externe din cele 30 de state membre ale NATO, reuniţi marţi la Bruxelles, au reafirmat angajamentul ţărilor lor faţă de clauza apărării colective şi au subliniat că parteneriatul transatlantic rămâne pilonul acestei apărări, esenţial pentru coeziunea politică a organizaţiei şi pentru ordinea internaţională bazată pe reguli, potrivit unei  declarații comune  adoptate de șefii diplomațiilor euro-atlantice. ”NATO este fundamentul apărării noastre colective: împreună reafirmăm angajamentul nostru solemn faţă de Tratatul de la Washington, inclusiv acela că un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva noastră a tuturor, aşa cum este înscris în articolul 5. NATO este cea mai puternică alianţă din istorie, garantând libertatea unui miliard de oameni, integritatea teritoriului nostru şi protecţia valorilor noastre”,  se arată în  declaraţia reuniunii de la Bruxelles, prima în persoană din noiembrie 2019 încoace.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media