„Sahara Europeană” dintre Dunăre şi Carpaţi

Ne rupem puţin de ţară, însă rămânem tot în Banat, de astă dată în cel sârbesc, mergând în estul Micii Bucovini a Banatului, unde găsim o rezervaţie naturală ieşită din toate standardele. Aici dăm de o Sahară Europeană. Chiar dacă de jur împrejur este verdeaţă şi sate, Dumnezeu a lăsat fiecăruia câte un colţ de rai de care să se bucure, cum este şi acest deşert inclus întro rezervaţie naturală, pe o suprafaţă de 300 km pătraţi, ce se întinde între Dunăre şi Carpaţi.

Sunt nişte pământuri aride, care au forma de elipsă oblică înconjurate de pământuri agricole verzi şi fertile, aceste fiind o silvo-stepă unde se găseşte o mare varietate de ierburi, arbuști și habitate forestiere,  aproximativ 900 de specii de plante, multe  raritǎți , dar şi relicve. Aici întâlnim, în singurul loc din Serbia:  bujorul, bujorul de stepă sau pelinul de Pancevo, dar  și alte 20 specii de orhidee. Tot aici se mai găsesc şi diferite specii de stejar dar şi păduri de tei alb.

Se pot vedea în acest deşert grupuri de păsări de pradă, unele pe cale de dispariţie, cun ar fi :şoimul de Banat, vulturul imperial,  acvila, furnicile de pustiu, furnica leu, vulturul bănăţean, popândăul, cârtiţa, dihorul de stepă , iar în zona de păşune întâlnim veveriţele, iar ca animale: lup, cerb, căprioare și mistreți. Tot în zona dunelor îşi mai găsesc refugiul : pescăruşul albastru, bâtlanii, raţele şi gâştele sălabtice, năgâţii, iar în râurile din apropiere o mulţime de peşti.

Vara nisipul ce s-a format în mai multe mii de ani, din sediment de carbonat de siliciu, este vânturat de vânturile puternice ce îl duce peste  Dunăre, până în satele din apropiere, iar temperaturile de cele mai multe ori pot depăşi 50 gr. vara, iarna coborând până la minus 20 gr. Nisipul spulberat de vânt care în verile toride are  puterea unui uragan, se ridică până la nori , ajungând până la Viena, ceea ce a făcut ca zona să fie numită “Sahara Europeană”.

De jur-împrejurul acestor dune se află o mulţime de sate populate cu români : Deliblata, Maramorac, Petrovăsâla, Nicolinţ, Doloave, Uzdin, Grebenaţ, Alibunar şi altele.

Satul cel mai aproape de aceste dune este Deliblata, sat ce a luat fiinţă la sfârşitul stăpânirii turceşti în Banat, prin jurul anului 1690. În 1717 avea 16 gospodării, iar în 1773, la Deliblata erau 325 de gospodării, făcând parte din Graniţa Militară, însă după desfinţarea acesteia  în 1873 localitatea a fost alipită comitatului Timiș.

Localitatea s-a dezvoltat foarte mult şi cel mai mare număr de locuitori a fost înregistrat  în anul 1010 – 4.701 locuitori, iar în anul 1921 au fost 4.366 de locuitori, formate din mai multe etnii, dintre care 2.393 sârbi, 1.810 români, 117 germani, 32 maghiari și 14 de alte naționalități.

Atât românii cât şi sârbii care erau ortodocşi aveau o singură biserică, ridicată în 1783. În 1906 aceasta a fost renovată şi a revenit sârbilor, iar românii şi-au zidit o altă biserică.

În ziua de azi, preot al bisericii din Deliblata este Ioan Liviu Micu, despre care oamenii nu au decât cuvinte de laudă, datorită faptului că prin activităţile ce la face în cadrul parohiei încearcă să țină aprinsă făclia românismului, în ciuda faptului că numărul românilor scade de la an la an. Dintre acestea putem aminti : Festivalul Internațional al Diversității prin Muzică și Dans.

În apropierea satului în afara Dunelor de nisip se mai află şi Lacul Kraljevac, care se întinde pe o suprafață de 160 de hectare, fiind  declarată rezervaţie specială a naturii încă din  2003, fiind pusă sub ocrotirea statului.

Lacul este o raritate, izvoarele acestuia fiind subacvatice, ceea ce face ca nici la temperaturi foarte scăzute acesta să îngheţe. Are o adâncime de 2,5 m, în jurul acestuia găsindu-se o mulţime de păsări, reptile, animale precum şoarecele de stepă, câinele orb, iar lacul are peşte din abundenţă: crap, amur sau ştiucă.

În zonă, anual au loc diferite manifestări, una dintre acestea fiind Pihtijada, o alta este consacrată vinului, iar cea de-a treia ,,Ne lomite mi bagrenje”,care  este un fel de bazar etno şi se desfăşoară în timpul secerișului.

Stejarel Ionescu

Jurnalist, scriitor, editor, terapeut

Distribuie acest articol Oficial Media