24/10/2020

Şandra, cu portul tradiţional şi muzica şvăbească

Şandra, satul sub formă de fulg de nea, cu biserica în mijlocul drumului, dar şi al satului, ce se vede de la zeci de kilometri, locul unde s-au stabilit şvabi în Banat în urmă cu sute de ani, are poveşti interesante, dar şi amintiri rămase vii peste timp.

Cu toate că mulţi dintre şvabi au luat drumul Germaniei în urmă cu zeci de ani, cei rămaşi în sat, cu ajutorul celor plecaţi, unii reîntorşi încearcă să păstreze încă vii obiceiurile de altă dată, ce au rămas din moşi strămoşi, şi nu numai obiceiurile ci şi portul care diferă de la un sat la altul. În fiecare an aceştia se adună la biserica satului cu muzică, chiuituri şi cu mare veselie, ridicând în urma lor întregul sat, de la copil la bătrân pentru a sărbătorii împreună Kirweiul, prezent în parada portului popular de la Balul şvabilor, moment ce marchează începerea unei ample campanii de promovare turistică a județului folosind ca laitmotiv muticulturalitatea Banatului.

Grupurile de tineri dansatori duc mai departe tradițiile șvabilor prin dansurile şi chiuiturile şvăbeşti, aflate sub oblăduirea instructorului Hans Muller, care încearcă să nu se piardă nimic din vechea polcă de altădată, şi să o păstreze nealterată chiar şi după sute de ani.

Evenimentul ce a avut loc la sfârşitul acestei săptămâni face parte dintr-un proiect de promovare a comunei aflat în derulare dintre Primăria comunei Şandra împreună cu Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Timiș, marcând totodată şi înființarea localitîții Șandra.

Șandra a luat ființă în anul 1833 sub denumirea de Alexandria sau Sàndorhàsza, după numele episcopului Alexandru de Zagreb (Alexander Alagovich) care era proprietarul terenurilor din această zonă. Episcopul a semnat la 1 ianuarie un contract prin care permitea celor 140 de familii de coloniști germani provenite din localitățile învecinate să se așeze pe teritoriul lui și să înființeze localitatea care avea să-i poarte numele. Aici era o întinsă pășune și cei ce nu mai aveau terenuri suficiente din satele Bulgăruș, BIled, Vizejdia, Iecea mare, Gotlob, Lovrin, Grabaț, Nerău ori Variaș au fost improprietăriți cu locuri de casă și cu teren agricol.

Străzi drepte şi perpendiculare, ce se întretaie în unghi drept,  biserica în mijlocul satului, central satului circular, totul făcut după o minte ageră nemţească, satul privit de sus seamănă cu un fulg de nea aplatizat.

Primarul Luchian Savu împreună cu APDT Timiş, prin sufletul acestei asociaţii, Delia Barbu îşi doresc punerea în lumină a istoriei, culturii, tradițiilor și obiceiurilor  acestei importante etnii din Banat . Primăria  va recondiționa o casă șvăbească pentru a o introduce în circuitul turistic, APDT Timiș a realizat un scurt film de prezentare a arhitecturii localității, iar promovarea gastronomiei tradiționale dar şi revitalizarea unor meșteșuguri specifice etniei.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share