Tindem să devenim un popor de obezi dacă nu luăm măsuri URGENTE!

Unul din 10 români se confruntă cu obezitatea. În societățile de consum, fast-food-uri și alte mâncăruri preparate instant, de tip junk food, au devenit cele mai accesibile, atât din punct de vedere al timpului scurt de preparare, dar și al prețului. Împreună cu o rutină în care sportul sau alte activități ce presupun mișcarea fizică în mod regulat, s-a dezvoltat un mediu favorabil creșterii indicelui mediu de masă corporală (IMC).
Obezitatea este una dintre afecțiunile medicale care face anual din ce în ce mai multe victime în rândul cetățenilor din Uniunea Europeană, motiv pentru care este considerată o urgență în dezvoltarea durabilă a comunităților durabile. Conform celor mai recente date oficiale disponibile (2019), procentul persoanelor obeze din România este relativ mic față de media UE, de 10,9% din populația națională, față de 16,5% la nivelul întregii comunități europene.
Totuși, se observă un trend îngrijorător, cu o creștere de 8,4 puncte procentuale de la 50,3% la 58,7% în perioada 2008-2019 în rândul persoanelor supraponderale. Deși cifele reflectă, totodată, și o încetinire a fenomenului din 2014 (de la 55,8%), suntem încă mult peste media țărilor UE a numărului de persoane supraponderale, care este de 52,7%. Astfel, în prezent România ocupă locul 8 din 31 de țări, la rata de obezitate după IMC. Obezitatea reprezintă excesul de țesut adipos (grăsime) în organism, care pune în pericol sănătatea unei persoane. Aceasta nu este doar o problemă estetică, ci este o afecțiune medicală care crește riscul apariției altor probleme de sănătate, precum bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, tensiunea arterială crescută etc. Starea de sănătate este direct influențată de greutatea corporală, dar și invers. Tocmai de aceea, pentru a ne menține starea de sănătate, este recomandat să avem o greutate normală de-a lungul vieții. Atunci când Indicele de Masă Corporală (IMC/BMI), un indicator calculat prin raportul dintre greutate/înălțime, depășește valoarea de 30, putem spune că o persoană suferă de obezitate.  Un indice de 18,5 sau mai puțin arată faptul că persoana respectivă este subponderală, o valoare cuprinsă între 18,5-25 arată o greutate normală, iar o valoare între 25-30 arată că o persoană este supraponderală.

Conform OMS, în lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, în 2025, peste 50% din populația lumii va fi obeză.

Tipuri de obezitate

În funcție de valorile Indicelui de Masă Corporală, obezitatea poate fi încadrată în mai multe categorii:

• Gradul 1 de obezitate: atunci când IMC este cuprins între 30 – 34,9;
• Gradul 2 de obezitate: atunci când IMC este cuprins între 35 – 39,9;
• Gradul 3 de obezitate sau obezitate morbidă: atunci când IMC este egal sau depășește 40.

Cauza obezității este reprezentată, în principiu, de consumul mai multor calorii decât cele consumate de un om prin activitate și efort fizic. Consumarea excesivă a anumitor tipuri de alimente, în special a celor bogate în zaharuri și grăsimi, prezintă un risc mai mare de creștere a greutății corporale. Alimentele care pot crește riscul de a ajunge la obezitate sunt: alimentele de tip fast-food; mâncarea prăjită în ulei (cartofii prăjiți); excesul de produse lactate; alimente care conțin mult zahăr adăugat (dulciuri, biscuiți etc.); sosuri gata făcute care conțin zahăr, precum ketchup-ul și maioneza; mâncărea semi-preparată; sucurile îndulcite și băuturile alcoolice; mâncărea procesată, pâinea, produsele de patiserie. Consumul acestor alimente în exces și lipsa consumului de alimente sănătoase, precum fructele, legumele și alte alimente proaspete, alături de lipsa mișcării poate duce la supraponderalitate și obezitate. Factorii ereditari influențează cantitatea de grăsime pe care o stochează organismul nostru și modul în care este distribuită. Mai mult, genele moștenite de la părinți joacă un rol important în modul în care corpul transformă greutatea în energie, reglarea apetitului și funcționarea metabolismului. În principiu, dacă există membri ai familiei care se confruntă cu obezitate, există riscul ca și copiii lor să se confrunte cu aceeași problemă. Totodată, obezitatea poate apărea la mai mulți membri ai familiei și pentru că aceștia tind să aibă obiceiuri alimentare și activități fizice similare. Totuși, pe lângă factorii genetici, și factorii de mediu au un cuvânt important de spus. Astfel, chiar dacă o persoană poate avea membri ai familiei care suferă de obezitate, însă este atentă la alimentație și face mișcare în mod regulat, cel mai probabil aceasta va avea o greutate normală. Societatea modernă în care trăim favorizează apariția unui stil de viață sedentar. Petrecem mult timp stând jos, la birou, în fața calculatorului, petrecem mult timp în mașină și mâncăm la fast-food-uri, care sunt din ce în ce mai multe, fiindu-ne din ce în ce mai greu să facem activități fizice în mod regulat. De asemenea, avansul tehnologic ne determină ca inclusiv în timpul liber să alegem activități sedentare, în fața televizorului sau a calculatorului, jucând jocuri video, în detrimentul activităților în aer liber. u cât o persoană se mișcă mai puțin, cu atât arde mai puține calorii. Însă activitatea fizică nu trebuie neapărat să însemne mersul la sală, ci inclusiv mersul pe jos, pe bicicletă, urcatul scărilor sau activitățile fizice din curte pot contribui la un stil de viață activ.

Anumite boli preexistente și utilizarea unor medicamente

În anumite cazuri, obezitatea poate apărea ca efect al unor boli precum: Hipotiroidismul – boală a glandei tiroide, care reprezintă un deficit de hormoni: poate duce la creșterea în greutate, din cauza retenției de apă; însă obezitatea nu este principalul efect al hipotiroidismului; Sindromul Prader-Wili – o afecțiune destul de rară, existentă din naștere, care provoacă o foame excesivă; Sindromul ovarelor polichistice – o afecțiune care afectează funcționarea normală a ovarelor în cazul femeilor; Sindromul Cushing – o afecțiune cauzată de existența unui nivel ridicat de cortisol (hormonul stresului) din organism; Osteoartrita și alte afecțiuni reumatologice – care provoacă durere și care pot duce la o activitate fizică redusă; Consumul anumitor medicamente care pot avea ca efecte adverse creșterea în greutate – antidepresive, medicamente anti-convulsive, antidiabet, antipsihotice, steroizi și beta-blocante.

Problemele socio-economice

Cadrul socio-economic influențează în mod direct obezitatea. Dacă o persoană nu își permite accesul la mâncare sănătoasă, nu are posibilitatea de a face mișcare sau dacă nu știe cum să gătească respectând principiile unei alimentații corecte, este predispusă să ia în greutate.

Factori de risc ai obezității:

• Vârsta: deși obezitatea poate fi prezentă și la copii (obezitate infantilă), odată ce înaintăm în vârstă, masa musculară scade, iar viteza metabolică este mai lentă, ceea ce favorizează creșterea în greutate;
• Tulburări ale somnului: duc la schimbări hormonale care ne fac să ne simțim înfometați și să ne dorim să mâncăm anumite alimente bogate în calorii;
• Sarcina: greutatea câștigată de o femeie în timpul sarcinii poate fi greu de pierdut, și în cele din urmă poate duce la obezitate, dacă nu sunt luate măsuri;
• Stresul: acesta ne pot afecta starea de sănătate din toate punctele de vedere și poate favoriza apariția obezității; spre exemplu, oamenii își doresc să consume alimente bogate în calorii atunci când trec prin situații stresante;
• Renunțarea la fumat: în cazul în care o persoană renunță la fumat, este posibil să ia kilograme în plus. Obezitatea poate duce la probleme grave de sănătate, dacă nu se iau măsuri adecvate și imediate. Obezitatea poate duce la probleme care afectează calitatea vieții zilnice, precum: Lipsa aerului, senzație de sufocare; Transpirație excesivă; Sforăit; Dificultatea de a face mișcare fizică; Senzație de oboseală continuă; Dureri articulare și de spate; Izolare socială. Pe lângă aceste probleme, obezitatea poate cauza alte afecțiuni medicale ce pot pune viața unei persoane în pericol, precum: Boli cardiovasculare și accidente vasculare cerebrale: din cauza colesteroului și aterosclerozei (depozitele de grăsime care se depun pe artere); Diabet de tip II; Tensiune arterială crescută;  Astm;  Mai multe tipuri de cancer: cancer de stomac, de sân, de col uterin, de ovare, de colon, de rect, de esofag, de ficat, pancreatic, de prostată etc.; Boala de reflux gastro-esofagian; Calculi biliari; Probleme digestive: obezitatea crește riscul de a dezvolta arsuri la stomac și alte boli digestive; Probleme sexuale și de fertilitate: obezitatea duce la infertilitate și menstruații  neregulate la femei și la disfuncție erectilă la bărbați; Osteoartrită; Apnee în somn: întreruperea respirației în timpul somnului, ceea ce poate duce la somnolență în timpul zilei; Boli ale ficatului și ale rinichilor; Complicații în timpul sarcinii: preeclampsia (creștere periculoasă a tensiunii arteriale) sau diabet gestiațional; Scurtarea speranței de viață; Sindromul metabolic – care include hipertensiunea arterială şi diabet. Obezitatea reduce drastic calitatea generală a vieții. Persoanele care au obezitate de gradul 2 sau 3 nici nu se mai pot deplasa și nu mai fac nimic din ceea ce făceau înainte, astfel că se pot confrunta inclusiv cu discriminare din partea celorlalți.

Efectele obezității asupra stimei de sine

Pe lângă problemele medicale fizice, obezitatea duce și la probleme emoționale, precum scăderea încrederii și stimei de sine, din cauza aspectului estetic.

O stimă de sine scăzută poate afecta relațiile cu familia și prietenii și poate determina apariția:Depresiei; Izolării sociale; Anxietății; Sentimentelor de rușine și vinovăție; Stresului; Comportamentelor de evitare socială. Mai ales în cazul obezității infantile, copiii care sunt marginalizați din cauza greutății lor pot fi afectați profund, pentru că sunt în plin proces de creștere și formare. În acest caz, rolul părinților este crucial, pentru că aceștia pot schimba stilul de viață și pot modifica obiceiurile alimentare greșite ale copiilor.

Tratamentul obezității

Obezitatea este o problemă de sănătate complexă, astfel că necesită o schemă de tratament la fel de complexă. O persoană poate avea nevoie de o echipă de specialiști pentru a face schimbările necesare care să o aducă la o greutate optimă.

Tratamentul obezității constă în:

Schimbări în alimentație

Reducerea aportului caloric prin adoptarea unui stil de viață sănătos este vitală pentru a combate obezitatea. Este recomandat ca schimbările în alimentație să aibă loc la recomandarea și sub atenta supraveghere a medicului nutriționist.

Nu sunt indicate dietele nerealiste sau drastice, pentru că va fi destul de greu ca greutatea normală să fie menținută de-a lungul timpului (apariția sindromului yo-yo – odată ce o persoană renunță la respectarea dietei, reapar și mai multe kilograme în plus ca înainte).

Important este ca persoana respectivă să învețe principiile unui stil de viață sănătos și sustenabil, cum ar fi:

• Înlocuirea mâncărurilor nesănătoase, bogate în zaharuri și grăsimi cu alternative sănătoase: fructe și legume, surse sănătoase de proteine, precum și micșorarea porțiilor;
• Renunțarea la băuturi carbogazoase care conțin zahăr și limitarea consumului de carbohidrați.

Activitate fizică regulată

Mișcarea este esențială pentru tratamentul obezității. Pe lângă sport, care poate fi făcut sub îndrumarea specialiștilor, este indicat ca persoana care se confruntă cu obezitate să încerce să fie mai activă din punct de vedere fizic.

Este de preferat să meargă pe jos, în detrimentul mașinii, să facă mai multe activități fizice în casă sau în curte, să își măsoare numărul de pași efectuați zilnic (este recomandat să parcurgem zilnic câte 10.000 de pași), să facă mai multe plimbări în parc etc.

Intervenții chirurgicale

În cazul în care o persoană suferă de obezitate severă (are un IMC de peste 35 sau 40 și mai are şi alte boli care au fost generate de obezitate), medicul poate recomanda anumite intervenții chirurgicale care îndepărtează țesutul adipos și micșorează stomacul.

Psihoterapie

În afară de dietă și sport, obezitatea trebuie tratată și prin schimbări specifice ale comportamentului, în funcție de nevoile fiecărei persoane.

În cazul în care suferiți de obezitate, este indicat să cereți ajutor specializat, din partea unui psiholog care vă poate ajuta în tratarea problemelor emoționale și de comportament asociate obezității.

Consultarea unui psiholog vă poate ajuta să înțelegeți de ce ați putea fi tentați să vă supraalimentați, cum să gestionați anumite pofte, dar mai ales să învățați noi tehnici de a gestiona depresia, anxietatea, stresul sau alte probleme emoționale apărute din cauza obezității.

Cum prevenim obezitatea

Prevenția obezității la copii

Aceasta trebuie să înceapă la o vârstă fragedă, prin:

• Alăptare: laptele matern este asociat cu un risc scăzut de obezitate la copii;
• Hrănirea copiilor cu porții de mâncare adecvate vârstei lor;
• Ajutarea copiilor să își construiască o relație sănătoasă cu mâncarea;
• Încurajarea copiilor să înceapă să consume cât mai devreme o varietate de alimente: fructe, legume și proteine;
• Stabilirea obiceiurilor de a mânca sănătos în familie: copiii imită comportamentul părinților, inclusiv în ceea ce privește alimentația, de aceea este important ca toată familia să mănânce sănătos;
• Limitarea timpului petrecut de copii în fața ecranelor: timpul petrecut în fața televizorului, tabletei sau a calculatorului înseamnă mai puțin timp alocat pentru activități fizice, joacă și somn;
• Joaca prin mișcare fizică: este recomandat ca cei mici să facă cel puțin 60 de minute de activitate fizică zilnic, prin diferite jocuri sau sporturi;
• Respectarea unui program de somn: un somn odihnitor este important pentru menținerea stării de sănătate.

Prevenția obezității la adulți

Se poate face prin:

• Adoptarea unei alimentații echilibrate, bazate pe fructe, legume, alimente neprocesate, fără excese și asocierea corectă a acestora;
• Este de preferat mâncarea gătită acasă, și nu cea de la restaurante, pentru că putem controla modul în care este preparată;
• Mișcare zilnică sau măcar trei ore pe săptămână – putem alege scările în locul liftului, bicicleta sau mersul pe jos în locul mașinii și putem găsi acel tip de sport pe care ne face plăcere să-l practicăm, fie că vorbim de înot, tenis, fotbal etc.
• Reducerea surselor de stres: din cauză că suntem stresați, suntem tentați să mâncăm mai mult sau să avem poftă de alimente nesănătoase, bogate în calorii. sursa: Psihoterapeut Oana Nicolau

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media