” Vom renunța total la energia pe cărbune și trebuie să trecem la noile tipuri de energie”, a spus într-o declarație prim-ministrul României Ludovic Orban .
Am putea crede că țara noastră este pe drumul cel bun în ceea ce privește politicile de mediu, dacă ar exista o strategie pentru decarbonizarea sistemului energetic. Dar, uitându-ne la planurile concepute de autoritățile publice, ne dăm seama că avem de-a face cu o lipsă de viziune și chiar cu inconsistențe între documentele care ar trebui să ghideze viitoarele politici de mediu și să influențeze viitorul energetic al României.
Mai devreme sau mai târziu, cărbunele va trebui să fie exclus din mixul energetic național, iar comunitățile a căror economie este centrată în jurul acestei resurse vor avea de suferit.
Pentru a ameliora efectele inevitabile ale tranziției energetice, Comisia Europeană a creat Mecanismul pentru Tranziție Justă, menit să asigure finanțarea tranziției juste a regiunilor dependente de industrii cu amprentă mare de carbon.
De modul în care statul român reușește să accesibilizeze acești bani depinde și viitorul județului Gorj și al Văii Jiului.
Asociația de mediu Bankwatch România atrage atenția asupra faptului că reprezentanții Comisiei Europene consideră planul României ca fiind unul neambițios și că recomandă finanțarea unor proiecte de energie verde din Fondul de redresare și reziliență.
Potrivit Bankwatch România, o altă categorie pe care România o poate îmbunătăți se referă la eficiența energetică. Planul prevede un consum de energie primară la un nivel de 32,3 Mtep în 2030, care va genera o economie de energie de 45,1% față de scenariul de referință PRIMES 2007, iar consumul final de energie va scădea la un nivel de 25,7 Mtep în 2030, deși media consumului final pentru perioada 2016-2018 este de 22,9 Mtep.
Aceste obiective sunt mult prea joase pentru a putea contribui la atingerea obiectivului european general privind eficiența energetică de 32,5%, iar măsurile și politicile prevăzute trebuie suplimentate și definite mult mai clar, spune Bankwatch România. Cu privire la tranziția justă, României îi este recomandată o analiză de impact social care în acest moment lipsește din PNIESC, pentru a putea anticipa numărul de locuri de muncă afectate de tranziția verde în regiunile miniere Hunedoara și Gorj,
document-2020-10-15-24353954-0-analiza-comisiei-europene
Comisia Europeană sugerează utilizarea fondurilor dedicate pentru recuperarea post-pandemie pentru investiții și reforme în domeniul energiei verzi pentru a suplimenta lipsurile din PNIESC. Planul național de relansare și reziliență (PNRR) al României ar trebui sa conțină: măsuri care stimulează generarea de energie regenerabilă, renovarea clădirilor și eficiența energetică a rețelelor de termoficare; măsuri de îmbunătățire a infrastructurii de transport și a mobilității durabile; măsuri care susțin introducerea treptată a taxelor de mediu și a bugetării ecologice. O primă versiune a Planului de relansare relansare și reziliență al României trebuie publicată în această lună. Conform cadrului existent de reglementare a elaborării PNRR, printre proiectele eligibile spre finanțare se numără și cele pentru dezvoltarea sistemelor de distribuție a gazului natural, în timp ce proiectele de investiții în surse regenerabile de energie nu au fost incluse. Continuarea investițiilor pe bază de combustibili fosili este prevăzută și în versiunea finală a PNIESC, care menține și cărbunele în mixul energetic după 2030. În acest fel, România nu implementează tranziția ecologică, în ciuda surselor de finanțare considerabile disponibile.
„Fiecare stat membru trebuie să contribuie într-un mod echitabil la țintele asumate la nivel european. România are oportunitatea și fondurile necesare să-și planifice într-un mod eficient tranziția energetică. Acest lucru implică renunțarea la investițiile nesustenabile în combustibili fosili și asumarea angajamentului de către toți actorii politici”, a spus Laura Nazare, campaigner tranziție energetică, Asociația Bankwatch.
Bankwatch România este o asociație înființată în 2012, al cărei scop este de a preveni impactul negativ de mediu și social al proiectelor publice și private și de a promova alternative durabile și participarea publicului la luarea deciziilor. Domeniul principal de activitate al asociației este reducerea poluării în sectorul energetic, cu accent pe reducerea utilizării combustibililor fosili.
Te ajutam sa faci bagajul!
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
Dezvoltă-ți latura artistică și estetică printr-un curs de design interior: 4 argumente în favoarea acestei alegeri de carieră
700 de locuri, 700 de șanse pentru a admite la școlile de subofițeri jandarmi
5 proiecte selectate, 5 echipe care vor informa publicul despre importanța alegerilor, vor monitoriza candidații și vor încuraja oamenii să se înscrie ca observatori sau președinți ai secțiilor de vot.