UE se pregătește pentru cel mai rău scenariu. Prețurile la energie vor rămâne ridicate pentru o perioadă foarte lungă de timp

UE cere statelor membre să reducă taxele pe energie pentru a reduce costul facturilor. În România, două treimi din factură reprezintă taxe și accize.

Șeful Comisiei pentru Energie a Uniunii Europene, Dan Jorgensen, le-a cerut statelor membre să reducă taxele pe energie acolo unde este posibil, în contextul în care războiul în curs din Orientul Mijlociu dintre Iran și Statele Unite a dus la o creștere bruscă a prețurilor la petrol și gaze.

Conflictul din Orientul Mijlociu și instabilitatea geopolitică care decurge din acesta afectează din ce în ce mai mult piețele mondiale ale petrolului și gazelor, ducând la creșterea prețurilor la energie la nivel mondial. De la începutul conflictului, prețurile în UE au crescut cu aproximativ 70% în cazul gazelor și cu 50% în cazul petrolului.

În acest context, miniștrii energiei și-au prezentat evaluarea privind situația de pe piețele energiei. Ei au fost în mare măsură de acord că, în acest moment, securitatea aprovizionării Uniunii rămâne asigurată. În același timp, au convenit, de asemenea, asupra necesității unei acțiuni coordonate la nivelul UE și la nivel național, pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie, în special asupra gospodăriilor și întreprinderilor vulnerabile.

În intervențiile lor, miniștrii energiei din UE s-au axat pe măsuri concrete de a face față volatilității piețelor petrolului și gazelor, într-un mod coordonat, atât în interiorul UE, cât și în afara acesteia, evitând răspunsurile și măsurile de contracarare naționale fragmentate.

Miniștrii au convenit, de asemenea, că este esențial să se asigure o pregătire în timp util și fără sincope pentru iarna viitoare, prin umplerea din timp a depozitelor de gaze, pentru a atenua prețurile ridicate și a evita tensiunile de pe piață.

Comisarul UE pentru energie, Dan Jorgensen, a declarat vineri că Europa se confruntă cu un „șoc energetic pe termen lung” ca urmare a războiului cu Iranul și că sunt luate în considerare toate opțiunile posibile pentru a-l gestiona, inclusiv eliberarea mai multor rezerve de urgență și luarea de măsuri pentru raționalizarea consumului de energie în Europa.

Într-un interviu acordatunui  ziar britanic  comisarul Jorgensen a explicat că prețurile la energie vor rămâne ridicate „pentru o perioadă foarte lungă de timp”, avertizând asupra unei creșteri semnificative a prețurilor multor produse energetice de bază, cum ar fi combustibilul pentru avioane și motorină. Războiul cu Iranul a dus la închiderea Strâmtorii Hormuz, prin care trec aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol, produse petroliere și gaze naturale lichefiate.

Europa primește doar aproximativ 10% din aprovizionarea cu gaze naturale prin Strâmtoarea Hormuz, dar dependența sa de importurile de gaze o face vulnerabilă la deficitul de aprovizionare pe piețele globale și la creșterile de prețuri.

Jorgensen a subliniat că UE „se pregătește pentru cel mai rău scenariu”, chiar dacă nu a ajuns încă în punctul în care este nevoie să raționalizeze consumul de energie, în special combustibil pentru avioane sau motorină.

Comisarul european pentru Energie, danezul Dan Jorgensen, a anunțat că Bruxelles-ul studiază mai multe măsuri pe care ar putea să le impună cetățenilor, pentru a consuma mai puțină energie în contextul crizei declanșate după războiul din Iran.

Printre ideile propuse de Jorgensen, se numără munca de acasă (ca în pandemie), limitarea călătoriilor pentru cetățeni prin cote de combustibil (cum era la noi în communism, când circulau o săptămână mașinile cu numere pare și o săptămână cele cu numere impare). aerul condiționat decât dacă sunt mai mult de 26 de grade.

Pe termen lung, liderii europeni insistă pe accelerarea tranziției către energie regenerabilă, văzută ca singura soluție reală pentru independență energetică.

În România, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat ”că nu se pune problema, deocamdată, a raționalizării combustibilului,  există rezerve suficiente și rute alternative de aprovizionare”.

Cu toate acestea, tabloul general rămâne îngrijorător: o posibilă criză energetică globală, comparată deja cu șocurile petroliere din anii ’70, dar cu impact economic similar pandemiei. LOCKDOWN-URILE ENERGETICE prevăzute pentru UE sunt numite foarte frumos ”măsuri voluntare de reducere a cererii”.

„Securitatea aprovizionării Uniunii Europene este în continuare garantată. Dar, trebuie să fim pregătiți pentru o perturbare posibil mai de durată a comerțului internațional cu energie. Acesta este motivul pentru care trebuie să acționăm deja de pe acum. Și trebuie să acționăm împreună, ca o Uniune veritabilă. Doar lucrând împreună putem fi mai puternici și ne putem proteja cu mai multă eficacitate cetățenii și întreprinderile. Trebuie să ne intensificăm eforturile pe drumul către independența energetică. Trebuie să continuăm să construim o veritabilă Uniune a Energiei: prin extinderea utilizării surselor regenerabile, consolidarea rețelelor și crearea unei piețe unice reale pentru electricitate. De asemenea, trebuie să continuăm să avansăm eficiența energetică, să accelerăm electrificarea și să diversificăm sursele de aprovizionare. Dacă nu învățăm din greșelile trecutului, suntem condamnați să repetăm istoria. Dar,  dacă învățăm din greșelile noastre, putem construi un viitor nou. Un viitor al energiei curate, accesibile și produse local. Un viitor al securității economice și al stabilității sociale. Un viitor al unei independențe europene autentice, ” a conchis comisarul european pentru energie.

Angella Dumitrascu