25/10/2020

ZILELE CETATII TARGOVISTE- 620 de ani de atestare documentară

zilele cetatii 2016

Atestarea documentara a localităţii în anul bătăliei de la Nicopole (1396), cuprinsă în relatarea de călătorie a bavarezului Johan Schiltberger, prezintă Târgoviştea ca una din cele doua capitale ale Ţării Româneşti.

În contextul dedicat aniversării a 620 de ani de atestare documentară a Cetății Târgoviștei, municipalitatea include manifestările organizate de zilele orașului în sărbătoarea celor șase secole  pe care Țara Vlahilor le-a străbătut de-a lungul timpului. Într-o conferință de presă, primarul urbei, Daniel Cristian Stan ne-a oferit câteva detalii legate de Zilele Cetății Târgoviște din acest an:

”Despre spectacolul ”Targoviște 620” nu aș vrea să vă ofer foarte multe detalii, pentru a rămâne o surpriză. S-a muncit foarte mult la el și este diferit față de evenimentele din anii trecuți. Teatrul Tony Bulandra s-a ocupat de regia acestui spectacol. Locația va fi în Parcul Chindia, pentru că am încercat să găsim un spațiu cât mai generos pentru toate manifestările artistice dar ne vom întâlni și la Complexul Turistic de Natație, acolo unde se vor derula meciurile de la Cupa Chindiei si Tenis de Camp, pentru care am văzut un interes foarte mare din partea târgoviștenilor.”

targoviste veche

 620 de ani de atestare documentară a Cetății Târgoviștei

Curte domnească și capitală a Țării Românești vreme de aproape 300 de ani, municipiul Târgoviște, azi reședința județului Dâmbovița, are o istorie ce se întinde pe mai bine de șase secole.

În secolele X – XI există în vatra actuala a oraşului cel puţin o aşezare rurală atestată arheologic în cartierul Suseni prin ceramica aparţinând culturii Dridu, precum şi cu monede bizantine emise de Ioannes Tzimiskes (în 969-976)

Atestarea documentara a localităţii în anul bătăliei de la Nicopole (1396), cuprinsă în relatarea de călătorie a bavarezului Johan Schiltberger, prezintă Târgoviştea ca una din cele doua capitale ale Ţării Româneşti.

Primul act domnesc emis de la Târgovişte, datează din anii 1417-1418. El aparţinea cancelariei lui Mihail, fiul lui Mircea cel Bătrân. Numele localităţii este de origine slavă şi indică existenţa aici a unui târg periodic anterior.

Descoperirile arheologice din zona Suseni, precum şi cele din alte părţi ale oraşului, au dovedit existenţa unei aşezări care, în condiţiile prielnice de dezvoltare de la începutul veacului al XIV-lea, a cunoscut o extindere spre sud şi a înglobat locuirea dezvoltată aici. În zona de contact dintre drumul ce urma valea Ialomiţei şi drumul Câmpulungului s-a înfiripat primul târg permanent, menţionat mai târziu cu numele de Târgul de Sus sau Suseni. În condiţii Cele mai folositefavorabile, aşezarea rurală s-a transformat în „târg de vale”, realitate reflectată de numele oraşului. Beneficiind şi de contribuţia economică a coloniştilor saşi stabiliţi aici, aşezarea a atins la mijlocul secolului al XIV-lea un stadiu incipient urban, cu o producţie curentă şi o piaţă permanentă la care participau numeroase sate de pe văile Ialomiţei şi Dâmboviţei sau din apropiere, aflate într-un proces de creştere demografică.

Târgoviştea a rămas singura reşedinţă domnească a Ţării Româneşti de la 1431 până la 1465, apoi a împărţit rolul de capitală cu Bucureştii până la 1714. În secolele XV – XVII, oraşul a fost principalul centru economic, politic, administrativ, militar şi cultural al Ţării Româneşti şi chiar al orientului ortodox.

Acest fapt este dovedit de prezenţa sa pe toate hărţile Evului Mediu, de numeroasele descrieri în texte sau gravuri ale epocii şi de documentele aflate în marile biblioteci şi muzee ale Europei.

Oraşul a intrat în epoca modernă, a renaşterii naţionale printr-o acţiune de răsunet care a deschis şirul marilor mişcări sociale şi naţionale. Răscoala târgoviştenilor din 1819-1820 a prefaţat revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu, în timpul căreia s-a aflat în centrul evenimentelor, şi revoluţia de la 1848, când guvernul provizoriu intenţiona să se stabilească aici. Târgoviştenii au acţionat cu hotărâre, alături de întregul popor la înfăptuirea marilor acte naţionale: unirea principatelor la 1859 şi războiul de independenţă din 1877-1878.

Citește și ZILELE CETATII TARGOVISTE 8-11 SEPTEMBRIE- PROGRAM

Distribuie acest articol Oficial Media
Share