Obiectivele României în domeniul energiei conform PINESC actualizat

Pe ordinea de zi a guvernului, s-a aflat astăzi OUG-ul care vizează completarea și modificare unor acte normative în domeniul energiei.

Se completează cadrul legal necesar pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, pentru perioada 2025-2030. De asemenea, sunt reglementate norme referitoare la sprijinul financiar pentru energia electrică din surse regenerabile, la autoconsumul acestui tip de energie electrică și la utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și în cel al transporturilor în vederea atingerii obiectivului național privind ponderea globală a energiei regenerabile în consumul final brut de energie în anul 2030.

Prin actul normativ se stabilesc criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibilii din biomasă.

Referitor la respectarea criteriilor de durabilitate, actual normal prevede extinderea certificării biomasei și biogazului pentru unitățile de producție care beneficiază de certificate verzi în conformitate cu prevederile Legii 220/2008 și pentru toată biomasa utilizată în scopuri energetice și înființarea unei baze de date națională gestionată de Ministerul Energiei, Ministerul Mediului Apelor și Pădurile și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Proiectul de act normativ se subsumează următoarelor deziderate ale Uniunii Europene:

-Creșterea contribuției energiei din surse regenerabile la obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră: se subliniază necesitatea majorării semnificative a ponderii energiei regenerabile în mixul energetic al UE, ca parte esențială a obiectivului de neutralitate climatică până în 2050. Acest lucru va impune României să intensifice măsurile de promovare și integrare a energiei regenerabile, contribuind astfel la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

–Diversificarea surselor de energie și reducerea dependenței de combustibili fosili: Se preconizează o reducere a expunerii la fluctuațiile de preț ale combustibililor fosili prin creșterea utilizării surselor regenerabile de energie. Aceasta va ajuta nu doar la combaterea sărăciei energetice, dar și la îmbunătățirea securității energetice a țării.

–Beneficii socio-economice și crearea de locuri de muncă: Tranziția către o economie bazată pe energie regenerabilă este văzută ca o oportunitate de a stimula dezvoltarea economică, prin crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea industriei locale de tehnologie verde. România va susține aceste oportunități economice emergente.

-Protecția și restaurarea mediului: Subliniem rolul energiei regenerabile în protejarea biodiversității și reducerea poluării. România va trebui să armonizeze măsurile de promovare a energiei regenerabile cu obiectivele de protecție a mediului, incluzând măsuri de stopare a pierderii biodiversității.

În prezent, consumatorii vulnerabili, definiți prin art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 226/2021 sunt în număr de 1,2 mil. astfel cum relevă datele Ministerului Muncii, iar din datele ANRE reiese un număr de 4,5 mil. de consumatori vulnerabili. Conform datelor Eurostat 17,8% din români, sunt în imposibilitatea de a-și achita facturile la utilități, 15,2% dintre gospodării au făcut eforturi importante pentru a se încălzi iar 11.611 de români locuiesc încă în case fără energie electrică.

Strategia Energetică a României 2025-2035 cu perspectiva anului 2050, aprobată prin H.G. nr. 1491/2024, este un document programmatic, care definește viziunea și stabilește obiectivele fundamentale ale procesului de dezvoltare a sectorului energetic.

Politicile și măsurile avute în vedere, precum și investițiile specifice pentru atingerea obiectivelor strategice pentru implementarea strategiei, au fost stabilite prin PNIESC actualizat.

La nivelul anului 2035, capacitatea totală instalată de producere a energiei electrice în România va fi de 41 GW (față de 19,3 GW în 2022), din care 31,2 GW vor proveni din surse regenerabile de energie.

Astfel, în România, vor funcționa centrale solare cu o capacitate totală de 14,8 GW, centrale eoliene cu o capacitate totală de 9,1 GW și centrale hidroenergetice de 6.9 GW.

Obiectivul României este de a construi, până în 2030, reactoare nucleare de mici dimensiuni (tehnologie de tip Small Modular Reactor – SMR) cu o capacitate totală instalată de 462 MW. În același timp, România intenționează să construiască și două noi unități la CNE Cernavodă (Unitatea 3 și Unitatea 4), fiecare cu o capacitate instalată de 700 MW, care urmează să fie puse în funcțiune în 2031 și, respectiv, în 2032, și să finalizeze retehnologizarea Unității 1 a CNE Cernavodă până în 2029.

În plus, tot până în 2030, este vizată construirea de noi centrale electrice în tehnologie Centrală Electrică cu Ciclu Combinat (CCGT), alimentate cu gaz natural, cu o capacitate totală instalată de 2,6 GW.

Pentru a asigura adecvanța sistemului energetic național, PNIESC actualizat stabilește un obiectiv privind capacitate totală instalată de stocare a energiei electrice de cel puțin 2,000 MW până în 2030. Obiectivul va fi atins prin instalarea de sisteme de stocare a energiei electrice cu baterii și prin dezvoltarea de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Previziunile privind consumul de energie primară indică o țintă de 28,4 Mtep în 2035, scădere cu 9% comparativ cu 2022. Consumul final brut de energie este așteptat să înregistreze o scădere de 9% în 2030 față de 2022, ajungând la o valoare absolută de 21,1 Mtep în 2035.

PNIESC prevede îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și promovarea utilizării unor tehnologii mai eficiente, precum pompele de căldură și colectoarele solare termice, înlocuirea combustibililor fosili cu energie electrică din SRE și creșterea eficienței tehnologiilor utilizate în sectorul industrial. Înlocuirea treptată a tehnologiilor bazate pe combustibili fosili cu cele electrice și hibride.

În sectorul încălzirii și răcirii, pe lângă cogenerarea de înaltă eficiență, se vor folosi și alternative precum: sursele regenerabile alternative pentru încălzire; soluții individuale sau colective de tipul pompelor de căldură, sau panouri termice și solare.

Până în 2030, este vizată construirea de noi centrale în cogenerare (CHP) alimentate cu gaz natural, cu capacitate totală instalată de aproximativ 900 MW.

Înființarea și funcționarea de comunități energetice ale cetățenilor contribuie major la îndeplinirea angajamentelor României în cadrul Pactului Verde European și pentru atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene, care vizează neutralitatea climatică până în 2050, pentru asigurarea unui mediu sănătos pentru generațiile viitoare și pentru îndeplinirea obligațiilor internaționale ale României în materie de protecție a mediului și combatere a schimbărilor climatice.