Brățările preistorice din aur au ajuns acasă

La sediul PÎCCJ a fost organizat un eveniment de predare-primire către Muzeul Național de Istorie a României a bunurilor culturale mobile, respectiv a celor trei brățări preistorice din aur, provenite din situri arheologice de pe teritoriul României, care au fost aduse în țară de la muzeul MAS din Anvers – Belgia de o echipă formată din procurori din cadrul PÎCCJ – Secția de urmărire penală și ofițeri de poliție din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale (IGPR – DIC).

Cele trei bunuri culturale mobile de mare valoare, protejate de lege, au fost sustrase de autori necunoscuți și, ulterior, înstrăinate. Două dintre ele au fost identificate când au fost oferite la vânzare în cadrul unei licitații publice din Principatul Monaco. Cea de-a treia brățară a fost identificată cu prilejul efectuării percheziției domiciliare la reședința din Belgia a persoanei care a depus la casa de licitații din Monte Carlo cele două brățări, în vederea vânzării publice.

Autoritățile judiciare belgiene au semnalat pe, 27 octombrie 2020, apariția celor două brățări în catalogul unei licitații din Monte Carlo, iar pe 11 noiembrie 2020 organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul IGPR – DIC, Serviciul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Național s-au sesizat din oficiu cu privire săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Dosarul penal a fost înregistrat inițial pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, iar la data de 31 martie 2022 a fost preluat de către PÎCCJ- Secția de urmărire penală și criminalistică.

Prin ordonanță, s-a început urmărirea penală in rem pentru infracțiunea de furt calificat, iar ulterior extinderea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de efectuarea de operațiuni de export ilegal. Tot prin ordonanță, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un suspect pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire.

Din probele administrate a reieșit faptul că cele trei brățări provin din situri arheologice din nord-vestul României, iar pentru exportarea lor era necesară obținerea unui certificat de export, document care nu există.

La data de 7 iunie 2022 , PÎCCJ – Secția de urmărire penală a emis ordinul european de anchetă adresat autorităților judiciare belgiene, solicitând transferul/transmiterea către autoritatea judiciară română, în speță, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a mijloacelor materiale de probă (cele trei brățări din aur, aflate în custodia judecătorului de instrucție de la Tribunalul de Primă Instanță din Veurne–Belgia), precum și o copie, conform cu originalul, a dosarului aflat pe rolul judecătorului de instrucție.

Pentru a face posibilă returnarea brățărilor în România, a fost necesară declanșarea de către Ministerul Regional Flamand – Departamentul pentru Cultură a unei proceduri de declasare (brățările fiind protejate de legea flamandă ca artefacte prețioase, fiind înscrise pe o listă de bunuri de patrimoniu).

Acțiunea de returnare a brățărilor a fost posibilă printr-o foarte bună cooperare judiciară cu judecătorul de instrucție de la Tribunalul de Primă Instanță din Veurne – Belgia și a beneficiat de sprijinul Ministerului Regional Flamand – Departamentul pentru Cultură, Ambasadei României la Bruxelles și a membrului național la Eurojust.

Cele trei brățări vor fi păstrate în custodie de Muzeul Național de Istorie a României, asupra lor fiind instituit sechestrul asigurător până la soluționarea definitivă a dosarului penal instrumentat de Secția de urmărire penală cu privire la sustragerea lor din siturile arheologice din România, exportarea fără documentele necesare, respectiv înstrăinarea acestora.

La evenimentul de predare-primire a participat procurorul șef al Serviciului de urmărire penală din cadrul PÎCCJ, Ioan Șandru, și managerul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Reprezentantul PÎCCJ a prezentat elementele de cooperare judiciară internațională în materie penală care au făcut posibilă aducerea în țară a celor trei bunuri culturale mobile, iar managerul Muzeului Național de Istorie a României a relevat câteva aspecte referitoare la contextul istoric și arheologic în care pot fi plasate acestea. De asemenea, la sediul PÎCCJ a fost prezent și ministrul Culturii, Raluca Turcan, care a apreciat atât cooperarea interinstituțională în acest caz, cât și cooperarea cu autoritățile din Belgia.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media