Consiliul European trebuie să dea un răspuns clar privind aderarea ROMÂNIEI și BULGARIEI la spațiul SCHENGEN

Susținătoare fermă în toate luările de cuvânt, din Parlamentul European și nu numai, prin argumente imbatabile, a aderării României la Spațiul Schengen, eurodeputatul Partidului Umanist Social Liberal, Maria Grapini, a semnat pe data de 5 decembrie, alături de 82 de colegi, din PE, din România, Bulgaria, Croația, Letonia, Spania, Malta, Germania, Grecia, Slovenia, Slovacia, Polonia, Lituania, Olanda, Austria, Italia, Ungaria, Portugalia, Franța, Luxembourg, Cehia și Estonia, o întrebare scrisă adresată Consiliului European prin intermediul căreia se solicită un răspuns clar în privința deciziei pe care trebuie să o adopte legată de intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen.

Potrivit eurodeputataților semnatarilor, Bulgaria și România și-au îndeplinit cu succes procesele de evaluare Schengen, încă din anul 2011, care au fost recunoscute în mod corespunzător de către Consiliul European, dar, deși au trecut mai bine de 11 ani, nu a fost luată nicio decizie politică cu privire la ridicarea controalelor interne.

Concret, Bulgaria și România sunt obligate legal să implementeze acquis-ul Schengen, cu excepția acelor prevederi legate de ridicarea controalelor la frontierele interne. Cele două state membre nu pot exercita clauze de opt-in (care îi permite fiecăreia să participe, de la caz la caz, la procedura de adoptare a unei măsuri sau la aplicarea unei măsuri deja adoptate. În acest caz, aceste măsuri le vor fi impuse la fel ca și în cazul celorlalte țări ale UE) sau opt-out (se referă la prevederea din Tratatul UE, prin care una dintre părțile semnatare își rezervă dreptul de a nu respecta prevederile acestuia în anumite situații sau chiar a-l denunța întru totul) și poartă toate responsabilitățile pentru frontierele externe Schengen fără a se bucura, însă, de beneficiile spațiului Schengen.

În context, eurodeputatul Grapini și colegii eurodeputați au transmis, punctual, Consiliului European următoarele întrebări:

1. În cadrul unor anterioare extinderi Schengen, a existat un alt precedent în care membrii Consiliului au solicitat evaluări suplimentare înainte de a vota decizia Consiliului?

2. Există un temei juridic pentru legătura dintre ridicarea frontierelor interne și nivelul de performanță în alte domenii de politică?

3. Obligarea unui stat membru de a-și asuma întreaga responsabilitate pentru politica comună într-un anumit domeniu, în timp ce îl privează de beneficiile sale pe o perioadă nedeterminată, constituie o încălcare a principiului cooperării sincere?