Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Frica de intimitate în relații: ce este și cum să o depășești

De ce unii oameni fug exact de ceea ce își doresc cel mai mult? De ce, în ciuda unei dorințe reale de a fi iubiți și de a iubi, unele persoane se retrag sau devin reci tocmai atunci când relația devine profundă și autentică? Răspunsul se regăsește într-un fenomen psihologic complex: frica de intimitate.
Această teamă nu are legătură cu sexualitatea în sine, ci cu apropierea emoțională autentică. Este un conflict intern între dorința de conexiune și nevoia (adesea inconștientă) de protecție față de suferință.

Ce este frica de intimitate?

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: “ Frica de intimitate este o anxietate profundă generată de apropierea emoțională și de deschiderea autentică față de celălalt. Este o formă de evitare afectivă care poate apărea în orice relație semnificativă – de cuplu, de prietenie, chiar și între părinte și copil – dar devine mai evidentă în relațiile romantice, unde vulnerabilitatea este inevitabilă.
Persoanele care suferă de această frică pot părea inițial calde, implicate, dar pe măsură ce relația devine mai profundă, apar mecanisme de apărare: se retrag, devin critici, invocă nevoia de spațiu, găsesc defecte în partener sau provoacă certuri fără un motiv clar”.

Frica de intimitate se dezvoltă de-a lungul vieții, în special în copilărie și adolescență, ca mecanism de protecție împotriva suferinței emoționale. Printre principalele cauze identificabile se numără:

1. Atașamente nesigure în copilărie. Teoria atașamentului (John Bowlby) explică cum stilurile de atașament dezvoltate în relația cu figurile parentale se reflectă ulterior în relațiile adulte. Cei crescuți în medii instabile emoțional, cu părinți indisponibili afectiv, critici sau intruzivi, pot dezvolta un atașament evitant sau anxios, ceea ce duce la teama de apropiere reală.
2. Experiențe traumatice sau respingeri. Traumele din trecut – trădări, abandonuri, pierderi sau relații toxice – pot învăța creierul că apropierea aduce durere. Astfel, persoana își construiește un zid de protecție între sine și ceilalți.
3. Teama de a fi controlat sau sufocat. Unii oameni asociază intimitatea cu pierderea libertății sau cu o posibilă dominare. Dacă în trecut au fost manipulați, controlați sau invalidați, vor evita orice relație care ar putea reactiva acest tip de dinamică.
4. Stima de sine scăzută. Paradoxal, unii se tem de intimitate nu pentru că nu doresc iubirea, ci pentru că nu se simt demni de a fi iubiți. Ei cred, adesea inconștient, că dacă partenerul îi va cunoaște cu adevărat, îi va respinge. Așa că preferă să saboteze relația înainte ca acest lucru să se întâmple.

Semne ale fricii de intimitate în relația de cuplu
Frica de intimitate nu este mereu ușor de recunoscut, deoarece se poate ascunde sub diverse comportamente. Iată câteva semnale:

Răceală afectivă sau evitarea discuțiilor emoționale profunde.
Reticență în a face planuri de viitor sau angajamente clare.
Critică excesivă la adresa partenerului pentru a justifica distanțarea.
Fugă din relație atunci când lucrurile devin „prea serioase”.
Atracție constantă pentru persoane indisponibile emoțional.
Tendința de a minimaliza nevoile emoționale sau de a le ridiculiza.
Rușine sau anxietate în momente de apropiere emoțională.
Sabotaj relațional – comportamente care duc la distrugerea legăturii fără un motiv logic.

Ce poți să faci dacă recunoști frica de intimitate
În primul rând, este esențial să știi că frica de intimitate nu este o condamnare, ci o rană emoțională care poate fi înțeleasă, procesată și vindecată. Adevărata intimitate nu este periculoasă – dar învățăm acest lucru abia atunci când ne permitem să explorăm vulnerabilitatea într-un mod sănătos.

1. Conștientizează și acceptă. Primul pas este să nu o mai negi. Acceptarea nu înseamnă resemnare, ci o recunoaștere a existenței unei dificultăți reale. Observă tiparele tale relaționale și întreabă-te: „Ce simt când cineva se apropie prea mult de mine?” sau „Ce cred că se va întâmpla dacă mă las văzut cu adevărat?”
2. Gândește-te la trecutul tău emoțional. Adesea, frica de intimitate are rădăcini în experiențe din copilărie sau adolescență. Gândește-te relația cu părinții, la primele iubiri, la momentele când ai fost rănit emoțional. Ce ai învățat atunci despre apropiere? Ce ți-ai promis să nu mai permiți niciodată?
3. Învață diferența între vulnerabilitate și slăbiciune. A te deschide emoțional nu înseamnă slăbiciune. Dimpotrivă, vulnerabilitatea autentică cere curaj. Intimitatea reală nu înseamnă a fi perfect sau a nu greși, ci a fi sincer și prezent.
4. Lucrează la stima de sine. Teama de a fi cunoscut „cu adevărat” este adesea legată de o imagine de sine negativă. Lucrul cu propria valoare, acceptarea imperfecțiunilor și autocunoașterea sunt pași esențiali pentru a te simți în siguranță în relații.
5. Terapia psihologică. Frica de intimitate este, în multe cazuri, adânc înrădăcinată. Un psihoterapeut poate ajuta nu doar să înțelegi de unde vine această teamă, ci și să înveți să o gestionezi.
6. Comunicare autentică cu partenerul. Dacă ești deja într-o relație, nu îți ascunde teama. Spune-i partenerului că uneori apropierea te face anxios, dar că lucrezi la acest aspect. Vulnerabilitatea poate întări legătura în loc să o amenințe.
“Frica de intimitate ne face să trăim într-un paradox: tânjim după conexiune, dar ne ferim de ea. Însă dragostea autentică – cea în care suntem văzuți, auziți și acceptați – nu poate exista fără curajul de a fi vulnerabili.
A trăi o relație matură înseamnă să învățăm, pas cu pas, că apropierea reală nu ne amenință, ci ne eliberează. Și că, de cele mai multe ori, nu ne temem de celălalt, ci de ceea ce credem noi că suntem în ochii săi”, concluzionează Angela Nuțu.

Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și Psihoterapeut.