Radiofarmacia este una din cele mai tinere ramuri a știinţelor farmaceutice

Cancerul este una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial

Boala plasează cea mai grea povară asupra țărilor cu venituri mici și medii, unde se preconizează că peste 70% din decesele cauzate de cancer vor avea loc până în 2040, și din păcate,  aceste țări primesc doar 5% din cheltuielile globale în acest domeniu.

Radiofarmacia  s-a constituit ca un domeniu de graniţă a știintelor, combinând principii specific fizicii nucleare cu cele biologice, ambele aplicate în diferitele etape ale studiului și ale utilizării medicamentului.

Radiofarmaceuticele sunt medicamente care conțin, printre alte ingrediente, forme radioactive de elemente chimice numite radioizotopi.

În funcție de tipul de radiații pe care acești radioizotopi le produc, aceștia pot fi utilizați pentru a diagnostica sau trata mai multe afecțiuni medicale. Aplicațiile lor variază de la imagistica a multor organe diferite, cum ar fi creierul, inima, rinichii și oasele, până la tratamentul cancerului și hipertiroidismului.

Pe lângă faptul că conțin atomi radioactivi, radiofarmaceuticele conțin molecule care sunt proiectate să călătorească în interiorul corpului pacientului până când ajung la țesutul sau organul țintă. De exemplu, anumite produse radiofarmaceutice sunt „asemănătoare zahărului” – atomii lor radioactivi fac parte dintr-o substanță care este foarte asemănătoare cu zahărul, un analog al glucozei.

Deoarece tumorile consumă mai multă glucoză decât alte părți ale corpului, medicamentul similar zahărului călătorește în interiorul corpului pacientului și este absorbit într-un grad ridicat de celulele tumorale care vor „mânca zahărul” și, prin urmare, vor face tumora vizibilă.

 Spre deosebire de examinările cu raze X care pot fi efectuate în „oricand”, examinările cu radiofarmaceutice necesită adesea o perioadă de așteptare de la momentul în care medicamentul este administrat până când acesta a ajuns la țesutul țintă. Un produs radiofarmaceutic de diagnostic emite radiații numite „fotoni (gamma)”. La fel ca razele X, această formă specială de lumină poate pătrunde în corp și poate fi detectată de o „camera” externă care va produce o „imagine” care poate fi folosită, de exemplu, pentru a vedea o tumoare sau a evalua funcționarea plămânilor.

După administrarea unui produs radiofarmaceutic unui pacient, profesioniștii din domeniul sănătății folosesc de obicei unul dintre următoarele dispozitive pentru imagistica medicală:

Camere Gamma: aceste dispozitive detectează fotonii gamma pentru a produce „imagini” ale țesutului sau organului țintă.

Scanări cu tomografie computerizată cu emisie de fotoni (SPECT): aceste dispozitive pot fi utilizate pentru a genera imagini 3D, deoarece unele dintre părțile lor se mișcă în jurul corpului pacientului pentru a face „imagini” fotonilor gamma din toate direcțiile. Acestea sunt combinate pentru a reconstrui structura 3D a țesutului sau organului țintă.

Tomografie cu emisie de pozitroni (PET): aceste dispozitive funcționează prin înregistrarea perechilor de fotoni care sunt creați de fiecare dată când un „pozitron” emis – reacționează la un „electron”. Acesta poate fi folosit pentru a genera imagini 3D de înaltă calitate, fără a fi nevoie de piese rotative. 

Produsele radiofarmaceutice terapeutice conțin, printre alte ingrediente, atomi radioactivi care eliberează tipuri de radiații cu energie înaltă – cum ar fi particulele alfa sau beta cu rază scurtă în țesut – care distrug sau slăbesc celulele sau țesuturile nedorite, cum ar fi tumorile sau celulele tiroidiene hiperactive.

Procesele de diagnostic și tratament au similarități, totuși tratamentul cu medicamente radiofarmaceutice se concentrează pe furnizarea de radiații țintite către anumite celule, omițând pasul imagistic esențial pentru utilizarea diagnosticului.

În timp ce produsul radiofarmaceutic este conceput pentru a-l face să călătorească în interiorul corpului fără a dăuna țesuturilor sănătoase, pacientul poate fi supus unor teste suplimentare,  pentru a monitoriza potențialele efecte secundare ale acestui tip de terapie, care este în mod normal considerată sigură și bine tolerată.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media