Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

România recoltează un volum comercial de 33% din creșterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează în jur de 63%

Conform statisticilor europene, România recoltează un volum comercial de 33% din creșterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează în jur de 63%, iar primele trei țări recoltează peste sau aproape de 100%. Producția totală de masă lemnoasă, de doar 2,3 metri cubi lemn rotund brut comercial la hectar, este printre cele mai mici din Europa, țări cu condiții similare României, având un indice de recoltă mult mai ridicat (Polonia 4,6 mc/an/ha, Austria 4,9 mc/an/ha, Germania 6,8 mc/an/ha). Aproximativ o treime din lemnul brut recoltat este utilizat drept combustibil pentru încălzire, ceea ce situează România printre țările cu un consum mare de lemn de foc pentru încălzire, fiind devansată doar de Franța dintre țările cu o producție mai mare ca România.

Cele peste 14.900 companii active din sectorul silvic și al industriilor bazate pe lemn au generat o cifră de afaceri de peste 9,7 miliarde euro în 2021 (peste 20 pp față de anul anterior, în principal pe fondul creșterilor de preț) și exporturi de peste 7% din totalul exporturilor României, cu un aport valutar net total de circa 2,2 miliarde euro în cazul sectoarelor de prelucrare a lemnului și respectiv a mobilei, cu ponderi relativ egale. Sectorul forestier contribuie la atingerea obiectivelor pentru climă prin reținerea dioxidului de carbon.

lemn raport

”Dincolo de impactul economic, sectorul forestier contribuie la atingerea obiectivelor asumate de România pentru reducerea emisiilor nete de CO2. Impactul sectorului pădure lemn în combaterea schimbărilor climatice este anual echivalentul a peste 50 de tone CO₂ reținute sau evitate a fi emise, dacă se iau în calcul emisiile salvate din evitarea folosirii combustibililor fosili la încălzirea rezidențială, utilizarea produselor din lemn și, prin urmare, evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare, cum sunt plasticul, ambalajele care nu sunt biodegradabile, betonul sau oțelul. Astfel, măsuri precum împăduririle terenurilor agricole neutilizate, creșterea ratei de colectare a deșeurilor pe bază de lemn și folosirea biomasei sunt soluții care pot crește acest procent și, în același timp, pot fi o soluție la criza energetică declanșată în actualul context geopolitic, în care furnizarea de gaz natural este incertă, iar prețul gazului este peste dublul celui pentru biomasă”. se mai arată în raport.