România trebuie să ia măsuri concrete care să ducă la o mai bună coordonare la nivelul instituţiilor implicate în implementarea proiectelor europene

În ceea ce privește România, aceasta beneficiază de o finanțare din fondurile ESI în valoare de 35.2 miliarde EUR în cadrul programelor din perioada 2014-2020, din care 24.1 miliarde EUR sunt alocate fondurilor politicii de coeziune.

Din păcate, perioada de finanţare 2014-2020 a început fără ca România să aibă o lista cu proiecte mature şi care să poată fi imediat implementate, aşa cum au făcut multe alte ţări. Iar această situaţie a produs întârzieri semnificative în faza de implementare a proiectelor, afectând, implicit, şi rata de absorbţie. Pentru a ajuta autorităţile române să depăşească această problemă Comisia Europeană a oferit asistenţă tehnică la pregătirea proiectelor.

”Lipsa unei liste cu proiecte mari şi de calitate, care să poată să consume banii europeni încă de la începutul actualei perioade de programare, a fost doar un aspect cu efecte negative asupra utilizării banilor europeni. Procedura de achiziţii publice a fost un alt obstacol major în calea implementării proiectelor. După cum se ştie, achiziţiile publice nu pot fi făcute,  până când contestaţiile depuse pentru câştigarea unui contract nu sunt soluţionate în instanţă. Şi aici se pierde foarte mult timp. Cred că e absolut necesar – şi am spus în mod repetat acest lucru: trebuie găsită cât mai repede o soluţie legală care să permită judecarea mai rapidă a contestaţiilor. Cu siguranţă că un termen mai scurt de soluţionare a eventualelor contestaţii – să spunem, maximum șase  luni, cum există în alte state membre ale Uniunii Europene – ar ajuta mult la implementarea proiectelor. România trebuie să ia măsuri concrete care să ducă la o mai bună coordonare la nivelul instituţiilor implicate în implementarea proiectelor europene. Birocraţia, legislaţia mult prea complicată, precum şi dificultăţile generate de felul în care se derulează achiziţiile publice, toate acestea sunt obstacole în calea unei absorbţii mai rapide. Cred că, pentru a nu irosi şansa istorică pe care o avem în ceea ce priveşte folosirea fondurilor europene, România trebuie să ia câteva decizii importante. Pentru că, aşa cum spun adesea, banii nu sunt totul. E nevoie de o pregătire atentă şi temeinică a proiectelor, e nevoie de administraţii eficiente în implementarea proiectelor, e nevoie de reguli mai simple şi de mai puţină birocraţie când vine vorba de depunerea cererilor pentru finanţare europeană. Trebuie luate măsuri concrete care să asigure o mai bună coordonare la nivelul tuturor instituţiilor din România implicate în implementarea proiectelor cu finanţare europeană. La fel, o altă condiţie este pregătirea din timp a unei liste de rezervă cu proiecte de calitate. Sunt foarte onorată de faptul că astăzi,  am fost desemnată Raportor alternativ din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) pentru Raportul cu privire la implementarea Politicii de Coeziune pentru perioada 2014-2020 în statele membre ale Uniunii Europene”  scrie europarlamentarul Corina Crețu.