Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

𝟏-𝟑 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟏𝟗𝟕𝟕 – 𝟒𝟓 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐝𝐞𝐜𝐥𝐚𝐧𝐬̗𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐠𝐫𝐞𝐯𝐞𝐢 𝐦𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐕𝐚𝐥𝐞𝐚 𝐉𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢

Anul acesta se împlinesc 45  de ani de la greva minerilor din Valea Jiului, o mişcare de protest, prima de altfel, împotriva regimului comunist din Valea Jiului. Ea nu a avut un caracter politic sau împotriva lui Nicolae Ceauşescu, ci a fost mai degrabă o formă de protest împotriva înăspririi condiţiilor de muncă şi viaţă. La această mişcare de protest, iniţiată de minerii de la Lupeni pe 1 august 1977, s-au alăturat rapid şi muncitorii de la celelalte mine existente la vremea aceea în Valea Jiului. Cauza grevei a fost o lege adoptată de vechiul regim comunist care îi privea pe minerii cu drept de muncă, ce erau puşi să aleagă între pensie şi locul de muncă, iar veniturile celor pensionaţi nu trebuiau să fie mai mari, decât cele anterior pensionării (n.r. Legea 3/1977). Autorităţile de atunci au încercat să discute cu minerii revendicările lor, dar au apărut altercaţii, iar minerii îi cer lui Ceauşescu să vină la Lupeni, refuzând orice dialog, sechestrându-i pe Ilie Verdeţ – fost ortac, Gheorghe Pană şi Clement Negruţ.
Greva propriu-zisă a început la Mina Lupeni. Greviștii au luat legătura cu alte mine din Valea Jiului (Aninoasa, Bărbăteni, Dâlja, Livezeni, Paroșeni, Petrila, Petroșani, Uricani, Vulcan) și cu populația orașelor, pentru a strânge cât mai mulți simpatizanți, adunându-se cu toții până la urmă în curtea Minei Lupeni, unde țineau discursuri revendicative. Speriat de amploarea mişcării municitoreşti, secretarul general al PCR Nicolae Ceauşescu, ajunge pe 3 august la Lupeni, unde minerii îi prezintă revendicările: reducerea programului de lucru la timpul de 6 ore pe zi, pensionarea minerilor la vârsta de 50 ani (limita maximă), să nu se adopte în niciun caz lucrul în acordul global, să se menţină deciziile de pensionare privind gradul de invaliditate nr. 3 (cu respectarea drepturilor din trecut – adică până la data de 1.VII.1977), reducerea planului de producţie la nivelul Centralei Cărbunelui Petroşani, proporţional cu forţa vie activă productivă, sistarea abuzurilor de funcţie (prin control inopinat exercitat de organele de stat şi de partid la nivel de minister), să nu se ridice costul alimentelor odată cu creşterea salariilor (se poate face acest lucru cu o perioadă de întârziere sau într-o mai mică măsură faţă de creşterea reală a salariilor).
La insistențele greviștilor, Nicolae Ceaușescu se deplasează în Valea Jiului, până în încinta Minei Lupeni. Atmosfera este tensionată. Se aud lozinci precum „Lupeni ’29!” (aluzie la greva din 1929) sau „Jos burghezia proletară!”. Constantin Dobre, unul dintre liderii minerilor, citește în fața lui Ceaușescu revendicările acestora, constând din 26 de puncte cu caracter tipic sindicalist, referitoare la programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții.
 Ceaușescu, prezent la fața locului timp de circa trei ore, se arată refractar la început. Greviștii vociferează, se aud de câteva ori huiduieli, fluierături, se scandează chiar „Jos Ceausescu!”. El cedează până la urmă, mai ales după ce gardul depozitului de lemne se prăbușește brusc sub greutatea minerilor urcați pe el, producând un zgomot infernal, speriindu-i pe cei prezenți.
„Revenind asupra punctului numărul unu din programul sus-numit cerem cu insistenţă reducerea programului de lucru la 6 ore pe zi începând cu data de 4.VIII.1977, dorim ca în niciun caz să nu se adopte măsuri de represiune morală, fizică sau de alt gen asupra delegaţiei reprezentative cât şi asupra celor care au luat cuvântul înaintea sosirii dumneavoastră, tovarăşe Secretar General în incinta exploatării miniere Lupeni, în urma revendicărilor sus-numite de către tovarăşii noştri de muncă de la exploatarea minieră Aninoasa, cerem să fie eliberaţi toţi cei care au fost reţinuţi de către organele de ordine, cerem cu insistenţă ca întreaga demonstraţie paşnică a minerilor din Valea Jiului să fie dată publicităţii la radio şi televiziune”, se arăta în documentul minerilor.Acestea au fost doleanţele exprimate în scris pentru a fi prezentate dumneavoastră. „Sperăm din toata inima ca aceste revendicări să fie satisfăcute integral, cerem reducerea reală a personalului tehnico ingineresc şi administrativ în toate exploatarile miniere şi introducerea personalului ingineresc în producţie ca cel puţin să lucreze efectiv 4 (ore) în producţie, asigurarea locului de muncă pentru femei (crearea de noi locuri de muncă pentru femei), asigurarea reală şi nepărtinitoare a asistenţei medicale în toată Valea Jiului, sistarea penalizărilor la salariile în regie, calcularea pensiilor de bătrâneţe cu coeficient de procentaj, cel stabilit prin lege până la data de 01.VII.1977, calcularea retribuţiei de 2 % la pensia de bătrâneţe cu procentajul stabilit pâna la data de 1.VII.1977, să se respecte exercitarea forţei de muncă a individului în orice întreprindere minieră (prin transfer cu articolul 11 a)”, cereau ortacii din Valea Jiului . Ulterior, propaganda oficială de partid a distorsionat evenimentul din 3 august 1977 catalogându-l drept „o vizită de lucru cu activul de partid consacrată analizei la faţa locului cu cadrele din conducere şi oamenii muncii asupra felului cum acţionează pentru aplicarea hotărârilor în acest sector al industriei, ca şi asupra unor deficienţe din activitatea de producţie şi socială”. În ziua declanşării grevei, 2 august 1977 nu s-a acţionat în forţă asupra protestatarilor, Securitatea desfăşurând pentru început doar munca de culegere a informaţiilor şi pentru asigurarea unor puncte strategice de la E.M. Lupeni. De asemenea, în seara zilei de 2 august 1977, în conformitate cu ordinul tov. prim-adjunct al Ministerului de Interne, general lt. Nicolae Pleşiţă au fost luate măsuri informativ-operative pentru asigurarea securităţii tov. secretar – general Nicolae Ceauşescu, măsuri întreprinse în mod curent în localităţile în care se desfăsurau vizite de lucru, ceea ce nu a exclus folosirea ulterioară a informaţiilor culese de reţeaua informativă în timpul desfăşurării întrevederii cu protestatarii, în scopuri represive. Din cauza atmosferei tensionate în noaptea de 2 spre 3 august au fost deplasaţi în Valea Jiului 160 ofiţeri şi subofiţeri de la Inspectoratul Judeţean Hunedoara şi un număr de 700 ofiţeri şi subofiţeri de Securitate şi Miliţie din judeţele: Gorj, Dolj, Caraş Severin, Arad, Alba-Iulia şi Sibiu. S-a constituit un comandament de coordonare a activităţii de securitate şi miliţie condus de gen. lt. Nicolae Pleşiţă din care au facut parte: gen. maior Emil Macri, şeful Direcţiei a II-a; col. Gheorghe Simon, şeful Inspectoratului M.I. judeţean Hunedoara, col. David Golea, şeful Securităţii judeţului, col. Sabin Popa, şeful Miliţiei judeţene. Pentru asigurarea unei bune operativităţi la Petrosani şi în celelalte întreprinderi miniere: Dâlja, Livezeni, Lonea, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Paroşeni, Lupeni, Bărbăteni şi Uricani au fost organizate grupe operative. Înlocuind controlul prescriptiv cu acela restrictiv, începând din 1962, Securitatea a trecut de la măsuri bazate pe violenţă la măsuri persuasive şi preventive. În concordanţă cu inaugurarea acestei practici, mai trebuie precizat că, represiunea nu trebuie privită numai ca scop în sine – mijloc de persuasiune a difuzării fricii fără întocmirea de mărturii scrise, care să atragă proteste internaţionale, întrucât în România nu mai existau infractori politici pentru că nu se mai comiteau infracţiuni contra securităţii statului. S-au întocmit tabele nominale în ordine alfabetică pe fiecare instituţie şi au fost verificaţi 45.277 salariati, din care un numar de 3.095 persoane figurau cu antecedente penale, 2416 fiind angajaţi ai întreprinderilor carbonifere. „Asupra unora s-au întreprins măsuri de atenţionare sau avertizare, alţii au fost cercetaţi determinând 197 să părăsească Valea Jiului imediat după zilele de 3-4 august”. La momentul respectiv se constata că dintr-un total de 22.637 angajaţi 1.883 aveau antecedente penale, persoane care „au fost verificate atât la locul de muncă cât şi la domiciliu, întocmindu-se raport pentru fiecare, cu privire la faptele pentru care au fost condamnaţi, comportare în serviciu, familie şi societate, precum şi asupra legalitătii formelor de domiciliere. Cu ocazia acţiunilor organizate în toate localităţile din zonă pentru identificarea şi prinderea elementelor infractoare au fost identificate un număr de 50 persoane care, neputându-şi justifica prezenta pe raza municipiului Petroşani au fost înlăturate şi trimise la locurile de domiciliu”.Au fost întrebuinţate mijloacele tehnice de verificare a unor persoane, filajul, folosirea mijloacelor criminalistice şi de fotografiere, precum şi asigurarea permanentă a legăturilor de comunicare telefonice şi de radio pentru realizarea unei activităţi mai eficiente. Numai pe linia compartimentului S au fost confiscate 3.371 de scrisori expediate de elemente care au facut diferite comentarii negative cu privire la evenimentele ce au avut loc în Valea Jiului. Peste 90 de elemente au fost puse în filaj… iar materialele obţinute au contribuit efectiv la probarea juridică şi demascarea suspecţilor. Pentru a se evita izbucnirea de noi nemulţumiri, Legea Pensiilor republicată în M.O. din 6 august 1977 putea fi studiată individual. O altă consecinţă a lipsei forţei de muncă în Valea Jiului, a constituit-o înfiinţarea unui detaşament de muncă format din militari, supravegheaţi la rândul său de o unitate de contrainformaţii militare. În privinţa solicitărilor propriu-zise, ale minerilor, ele au fost rezolvate parţial. S-au respectat promisiunile privind: programul de 6 ore şi 4 schimburi pe zi, masă gratuită la intrarea în schimb, construirea de cămine pentru nefamilişti, cantine, înfiiţarea unor întreprinderi – Ţesătoria Lupeni, Confecţii Vulcan, Tricotaje Petroşani – care au asigurat locuri de muncă pentru femei. În schimb, s-a recurs la o altă măsură, pentru a reduce în mod mascat cheltuielile salariale şi în multe cazuri, a fost anulată pensia de gradul III, iar muncitorii au fost încadraţi în alte grupe, de către o comisie medicală. Cât despre aspectul legal, puterea executivă a falsificat legislaţia conform intereselor sale, după greva minerilor circulând două versiuni ale aceleiaşi legi privind asigurările sociale de stat şi a asistenţei sociale.
 Greva minerilor din Valea Jiului care a avut loc în perioada  1 și 3 august 1977 rămâne una dintre mișcările de protest cele mai ample din perioada comunistă. Greva cea mai mare care a precedat-o pe cea din 1977 a fost Greva minerilor din Lupeni din 1929.
Distribuie acest articol Oficial Media
Share