Avem în cadrul PNRR 15 componente, care acoperă şase piloni prevăzuți la nivel european

Comisia Europeană a transferat, ieri, ţării noastre, 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanţare, reprezentând echivalentul a 13% din totalul de granturi alocate României în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă aprobat de ECOFIN la finalul lunii octombrie, ţara noastră va primi, până la 31 decembrie 2026, 29,2 miliarde euro, din care granturi în valoare de 14,2 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro. În comunicatul de presă emis de Comisia Europeană după acordarea avansului din PNRR, autorităţile de la Bruxelles amintesc obiectivele ţării noastre pentru perioada 2021-2026:  asigurarea tranziţiei către o economie verde: planul României prevede investiţii de 3,9 miliarde de euro în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate şi a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero;  sprijinirea tranziţiei digitale: planul prevede 1,5 miliarde de euro pentru digitalizarea administraţiei publice în domenii-cheie precum justiţia, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială, mediul, gestionarea funcţiei publice şi dezvoltarea competenţelor, achiziţiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea şi vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud şi eliberarea de cărţi de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români;  consolidarea rezilienţei economice şi sociale: planul va sprijini un proces decizional mai bun şi sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administraţiei fiscale şi ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii şi al unui control mai bun al cheltuielilor.

„Avem astăzi prima confirmare că România a negociat bine programul de reziliență și s-a angajat fără posibilitate de întoarcere să facă reformele cerute atât de către Comisia Europeană, cât și de milioane de români. Această primă tranșă, care va fi urmată până la finalul anului și de tranșa de prefinanțare de 1,9 miliarde euro din împrumuturile alocate prin program, ne obligă să depunem toate eforturile pentru îndeplinirea următoarelor ținte, care nu sunt nici puține și nici ușoare. Fac deci un apel la toți colegii din ministere și instituțiile publice implicate să considere aceste ținte ca primă prioritate în activitatea lor”, a declarat ieri,  ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.

România are pentru anul viitor o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare. Banii din PNRR se acordă în tranșe bianuale, în funcție de îndeplinirea obiectivelor (jaloane și ținte). În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026. În total, România va beneficia de o finanțare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismului de Redresare și Reziliență pentru finanțarea reformelor și investițiilor incluse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro si de o finanțare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

Asigurarea tranziției verzi

PNRR prevede 3,9 miliarde euro pentru investiții în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate electrificate sau cu zero-emisii. În plus, 2,7 miliarde euro vor fi investite pentru eficiența energetică și renovarea seismică a clădirilor multifamiliale și a clădirilor publice, în beneficiul mediului, concomitent cu asigurarea unor facturi scăzute la energie. Valul renovării va spori rezistența clădirilor la cutremure și va îmbunătăți accesibilitatea acestora pentru persoanele cu dizabilități și pentru vârstnici. Reformele și investițiile în valoare de 855 milioane euro vor sprijini producția de energie curată, prin eliminarea treptată a producției de energie pe cărbune și lignit, utilizarea surselor regenerabile și a hidrogenului. Mai mult, PNRR include măsuri de biodiversitate și pentru protecția mediului, care înseamnă concret împăduriri și reîmpăduriri, asigurarea de pepiniere forestiere, precum și alte măsuri de biodiversitate pentru reconstrucția ecologică și protecția speciilor, cu investiții în valoare de 1,1 miliarde euro.

Sprijinirea tranziției digitale

PNRR oferă 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie, precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, managementul serviciului public și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, impozite și vămi, cloud guvernamental și asigurarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane cetățeni. PNRR înseamnă, totodată, investiții de 470 milioane euro pentru dezvoltarea unui sistem electronic integrat de sănătate, conectarea a peste 25.000 furnizori de servicii medicale și dezvoltarea sistemelor de telemedicină. În plus, 881 milioane euro vor fi alocați digitalizării educației, pentru îmbunătățirea competențelor pedagogice digitale, al conținutului și echipamentelor educaționale.

Consolidarea rezilienței economice și sociale

PNRR va sprijini o mai bună luare a deciziilor și sustenabilitatea fiscală, printr-un cadru bugetar consolidat, reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, reforma sistemului de pensii și un control mai bun al cheltuielilor. Acesta va sprijini îmbunătățirea mediului de afaceri, prin măsuri de consolidare a independenței sistemului judiciar și de îmbunătățire a calității și eficienței acestuia, intensificând lupta împotriva corupției și susținând un sistem decizional previzibil, informat și participativ. PNRR va contribui, de asemenea, la consolidarea rezistenței sistemului de sănătate, prin investiții de 2 miliarde euro pentru o infrastructură spitalicească modernă. Sistemul educațional va fi și acesta susținut, prin măsuri dedicate tuturor nivelurilor de educație. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica și îmbunătăți sprijinul social pentru cei vulnerabili, creând, în același timp, stimulente pentru angajare și formare. PNRR-ul României va sprijini coeziunea teritorială și socială, prin dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier și prin îmbunătățirea siguranței rutiere, cu reforme și investiții în valoare de 3,9 miliarde euro.

 ”Ieri, Uniunea Europeană a plătit 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, este echivalentul a 13% din alocarea de granturi pentru țara noastră. Eu doresc doar să subliniez că, revizuind ceea ce înseamnă partea de responsabilitate guvernamentală, avem în cadrul PNRR 15 componente, care acoperă şase piloni prevăzuți la nivel european. Ceea ce cred că este, de asemenea, foarte important de menționat este că avem 507 jaloane, nu mă înșel, și ținte pe care fiecare dintre ministerele responsabile trebuie să și le extragă și să le urmărească în îndeplinirea lor. Şi, de asemenea, avem 171 de măsuri; din aceste măsuri, 64 sunt reforme și 107 investiții. Ca atare, suntem în urmă cel puțin cu elaborarea Ordonanței de Urgență privind stabilirea cadrului de implementare a PNRR. Aș dori să avem o dezbatere, să vedem cât de repede avem această ordonanță pe masă, să putem să o dezbatem și să o aprobăm.” a spus premierul Nicolae Ciucă.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media