O nouă troiță va fi ridicată la intrarea Minei Aurelia- LUPENI

Considerată cea mai mare catastrofă din Europa a acelor ani, explozia s-a produs la Mina Aurelia pe 27 aprilie 1922, după ora 12.30, în stratul 13, blocul 5. Tot ce a fost în subteran a fost distrus, iar 82 de ortaci, din care 30 sau 32 erau romani, restul de 50 fiind maghiari, germani, polonezi, slovaci, au decedat.

Autoritățile locale ale municipiului Lupeni consilieri locali, cetățeni ai municipiului Lupeni,   împreună cu reprezentanții Sindicatului Muntele și conducerea CEH, au comemorat acest eveniment trist sus, în cimitir, unde există un monument ridicat în memoria celor 82 de mineri. Un sobor de preoți de mai multe confesiuni religioase au susținut un Te-Deum, în memoria celor care au pierit fulgerător în subteranul minei lupenene.

Pentru  jertfa nespus de mare ce au adus-o pe altarul țării, veșnică să le fie pomenirea lor și să așeze sufletele lor în loc luminos, în loc de odihnă, unde nu mai este durere, nici întristare, ci viață fără de sfârșit.

”Este o zi tristă, o zi în care ne gândim la eroii noștri, care s-au jertfit pentru ca noi să fim aici, la oamenii care au dus greul și care au făcut în așa fel încât i-au învățat pe ceilalți minerit. Într-adevăr, acum 100 de ani, pe 27 aprilie, a fost un eveniment foarte tragic în care au murit 82 de oameni. Au fost foarte mulți răniți, familii îndurerate, copii care au suferit foarte mult. Citind în cărți, e momentul în care a început să i se spună Valea Plângerii acestei zone, termenul fiind folosit și astăzi,  dar sub o altă  formă.

Putem doar să ne imaginăm ce tragedie a fost la vremea respectivă pentru 82 de familii. Au rămas femei singure, copii orfani, o adevărată tragedie. Important este ca în vremurile care vin, cel puţin noi, să  nu-I uităm și le aducem un omagiu celor ce şi-au dat viaţa, nu doar în 1922, ci şi în alte tragedii care au avut loc în  exploatările miniere, ”, a spus într-o scurtă declarație de presă,  primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriță.

Au fost depuse coroane de flori și au fost aprinse candele în memoria celor 82 de mineri care au pierit, acum 100 de ani, în cel mai grav eveniment care s-a petrecut în VALEA JIULUI.

”Eu am copilărit în locul în care s-a întâmplat această tragedie, la mina Aurelia- Aranca, de fapt atunci i se spunea Ocna Aurelia. Ne jucam când eram copii și mai ziceau câte unii parcă se aud niște plânsete. Atunci ne-au povestit părinții de ceea ce s-a întâmplat la mină. Au fost circa 40 de mii de oameni, au venit cu trenuri speciale din zona Călanului, Hunedoarei, plus toți locuitorii din Valea Jiului. Pentru că intrarea la mina Aurelia încă s-a păstrat, luna viitoare vom ridica o troiță, în memoria tuturor minerilor care au pierit în aprilie 2022 și nu numai  ”, a precizat și  Emil Părău, om de afaceri.

Printre morţii din explozia din 1922 sunt vreo 30-32 de români şi 50 de alte neamuri.

Românii căzuţi jertfă acestei grozave nenorociri sunt: Breazu Ioan, Danci Iosif, Demian Avram lui Todor, Demian Dumitru, Dirk Filip, Făgărăşanu Francisc (Fogarasy Ferenc), Ghedur Gheorghe (Gedzur Gheorghe), Gligor Vasile (Gregor Vasilie), Halician Victor (Halcea Victor), Cazan Vasile, Mag Mihai (Mag Mihaly), Manea Nicolae, Mărgăjan Ioan (Margaian Iuon), Micluţa Precup, Neşeleanu Ioan (Neşelean Iuon), Neşelean Lazăr, Popa Iuliu, Petrescu Gheorghe (Petrusc Gheorghe), Popa Vasile (Popa Vasilie), Savu Ioan lui Solomon (Sav Iuon lui Solomon), Seleşan Todor, Scropota Toma (Scrobota Tănăsie), Detrelean Mitru, Cupa Andrei (Cupa Indrei), Lăscuţ Ioan (Lescuţ Iuon), Mihăilă Nicolae, Şchiopu Ioan(Scoupu Iuon), Bârsan Vasile (Berzan Vasilie), Popa Todor, Bandi Andrei (Bandi Andras). Cei de alte naţii sunt: Gollesz Andras, Wenzel Kalman, Agoston Istvan, Albert Sandor, Baczai Simon, Barton Hubert, Benko Janos, Biro Jozsef Janos, Boer Gyorgy, Bojte Elek, Boko Imre, Csiszer Andras, Ersek Istvan, Fazakas Istvan, Fazakas Aron, Otvos Janos, Gergely Janos, Habina Jozsef, Kis B.Laszlo, Klemencz Andras, Kopros Adolf, Kovacs Sandor, Krakovski Karoly, Kriska Kajelan, Liszko Kirilia (Lesco Chirilă), Major Denes, Markus Domokos, Michnic Leo Mozes Miklos, Nagy Lajos Peter, Orban Sandor, Pal Ferenc, Panczel Ferenc, Puch Janos, Rohner Ignatz, Skoromoslei Ioan, Szentes Peter, Skoupi Karoly, Szocs Andras Andrase, Stadler Istvan, Takacs Tamas, Ternecz Adolf, Tkaczisen Andras, Vajda Jozsef, Wenzel Karoly, Wenzel Rudolf, Vajda Ferencz Istvan, Aranyi Mihaly, Hint Gheorghe, Borsos Peter. Vor mai fi şi printre aceştia ROMÂNI, dar cum vechii slujbaşi din cancelariile minelor le scriu încă numele pe ungureşte, nu se pot uşor deosebi dintre cei de alt neam. Cei patru greu răniţi scoşi din mină cu zile încă, sunt: Antal Miklos, Oltean Iosiv, Grun Aurel, Kampagni Simion. Uşor răniţi: Lehota Jozsef, Fazekas Gyorgy, Szatmari Albert, Bogy Janos, Shahinszki Antal, Parlicsek Kristof, Popa Constantin, Danko Pal. Chemaţi la Poliţie şi prin asta scăpaţi de moarte au fost: Czerva Iosif, Peterfi Jozsef şi Milig Jozsef. Obăr-ştaigherul Filinger Jozsef şi ştaigherul Kozak Ferencz au ieşit cu cinci minute înainte şi au scăpat.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media